Afișarea caloriilor pe meniurile restaurantelor și pe produsele alimentare îi determină pe oameni să aleagă alimente cu mai puține calorii, deși efectul este modest, arată un nou studiu publicat în Cochrane Database of Systematic Reviews.
Echipa de cercetători de la University College London, Bath Spa University, Universitatea Cambridge și Universitatea Oxford a analizat 25 de studii care au urmărit impactul etichetării caloriilor asupra alegerilor alimentare.
Studiile au inclus peste 10.000 de participanți din țări dezvoltate precum Canada, Franța, Marea Britanie și Statele Unite.
Schimbările zilnice mici pot avea efecte semnificative
Rezultatele arată că în supermarketuri, restaurante și alte locații alimentare duc la o reducere medie de 1,8% a caloriilor selectate. În practică, această reducere înseamnă aproximativ 11 calorii dintr-o masă de 600 de calorii – echivalentul a două migdale.
Deși pare o reducere mică, experții spun că schimbările zilnice mici în consumul de energie pot avea efecte semnificative pe termen lung.
Dr. Gareth Hollands de la UCL Social Research Institute spune că, deși etichetarea caloriilor nu este o soluție miraculoasă, poate avea un impact real la nivelul populației. El menționează că această actualizare a studiului din 2018 oferă acum rezultate mai clare și mai sigure.
Cercetătorii atrag însă atenția asupra potențialelor riscuri ale acestei practici pentru persoanele predispuse la tulburări alimentare. Studiul notează că există puține date despre posibilele efecte negative, inclusiv asupra sănătății mentale, și recomandă cercetări suplimentare în această direcție.
Un aspect interesant vine dintr-un raport guvernamental britanic care estimează că 90% dintre persoanele cu vârste între 20-40 de ani din Anglia vor lua până la 9 kg în zece ani. Reducerea aportului zilnic de energie cu doar 24 de calorii pe zi – aproximativ 1% din aportul recomandat pentru adulți – ar putea preveni această.
Cercetătorii sugerează că etichetarea caloriilor ar putea fi utilă ca parte a unei strategii mai largi de sănătate publică, care să includă și alte măsuri precum taxe, restricții de marketing și reformularea produselor alimentare.