În 1922, Friedrich Wilhelm Murnau, regizor german de film și unul dintre cei mai importanți regizori din epoca filmului mut, realiza „Nosferatu: O simfonie a groazei”, recunoscut drept unul dintre primele și cele mai influente filme horror din istoria cinematografiei. Filmul este o adaptare neautorizată a romanului „Dracula” al lui Bram Stoker din 1897, cu mai multe modificări esențiale ale personajelor și elementelor intrigii pentru a evita încălcarea drepturilor de autor. Personajul central, contele Orlok, interpretat de Max Schreck, întruchipează arhetipul vampirului care a influențat nenumărate adaptări și interpretări în filmele horror ulterioare.
Narațiunea se desfășoară în orașul german fictiv Wisborg, în 1838. Thomas Hutter, un agent imobiliar, pentru a se întâlni cu contele Orlok, care intenționează să cumpere o casă vizavi de reședința lui Hutter. La sosirea sa la castelul lui Orlok, Hutter se confruntă cu întâmplări stranii și cu un comportament straniu din partea contelui, inclusiv o încercare șocantă de a-i bea sângele.
Ellen, soția lui Hutter, devine esențială în poveste, deoarece află dintr-o carte despre vampiri că doar o femeie cu inima curată poate distrage atenția unui vampir, oferindu-și sângele de bunăvoie. Într-un act de sacrificiu de sine, aceasta îl invită pe Orlok în casa lor cu intenția de a-și salva soțul și orașul de la distrugere.
Regia lui Murnau folosea o cinematografie inovatoare pentru acele vremuri, și tehnici expresioniste cu un aport substanțial în ceea ce privește atmosfera de groază a filmului.
De asemenea, în ciuda faptului că inițial a întâmpinat provocări juridice din cauza problemelor legate de drepturile de autor ridicate de văduva lui Stoker – care au condus la ordine judecătorești de distrugere a tuturor copiilor -, filmul a supraviețuit prin diverse imprimări, însă în anumite țări, cum ar fi Suedia, a fost cenzurat pe motiv de „groază excesivă”, pentru ca mai târziu, în 1972, să fie difuzat în cinematografe.
„Nosferatu: O simfonie a groazei”, scrie IMDb.com, care a fost selectat de Vatican în categoria „artă” din lista sa de 45 de „mari filme”, este care a supraviețuit și primul care a fost lansat. Dracula’s Death (1921) a fost filmat la sfârșitul anului 1920 și începutul anului 1921, dar nu a fost lansat până în 1923. A existat o altă versiune a filmului relansată la sfârșitul anilor 1990 (în 1989, mai exact), care a înlocuit coloana sonoră a filmului cu muzica trupei de goth metal Type O Negative. Acest film, în regia lui Anthony Hickox, l-a avut pe regretatul David Carradine într-unul din rolurile principale.
„Nosferatu: O simfonie a groazei”este este inclus în „1001 Movies You Must See Before You Die”, top editat de Steven Schneider (producător de film, autor și critic american cunoscut mai ales pentru activitatea sa în genul horror).
Filmul este un moment de referință în cinematografia universală, având în vedere că a inspirat numeroși regizori și artiști din toate generațiile. În1979, a fost lansat remake-ul acestuia, „Nosferatu the Vampyre”, peliculă gotică regizată de Werner Herzog, cu actorii Klaus Kinski în rolul contelui Dracula, Isabelle Adjani în rolul lui Lucy Harker și Bruno Ganz în rolul lui Jonathan Harker.
Regizorul Werner Herzog, declarase ulterior că, în opinia sa, „: A Symphony of Horror” (1922) este cel mai mare dintre toate filmele germane, aprecierea făcând-o în timpul unui interviu radiofonic cu Terry Gross în 1998, citează IMDb.com.
Werner Herzog a decis să restabilească numele originale ale personajelor în ziua în care drepturile de autor ale originalului „Dracula” au expirat, urmând în același timp modelul de film stabilit de „Nosferatu: A Symphony of Horror” (1922) al lui F.W. Murnau.
La cererea 20th Century Fox, Herzog a produs simultan două versiuni ale filmului, pentru a se adresa publicului anglofon, cu scene filmate atât în engleză, cât și în germană, Herzog considerând versiunea în limba germană ca fiind cea „autentică din punct de vedere cultural”.
Pelicula lui Werner Herzog este unul dintre cele cinci filme cu Dracula realizate și lansate în jurul anului 1979, celelalte fiind „Dracula” (1979), „Love at First Bite” (1979), „Nocturna” (1979) și „Dracula Blows His Cool” (1979). Tot din 1979 sunt filmele cu vampiri „Thirst ”(1979) și „Salem’s Lot” (1979).
Și iată că la 102 ani după lansarea operei cinematografice mute „Nosferatu: O simfonie a groazei”, tânărul regizor american Robert Eggers vine cu un alt remake – peliculă intitulată „Nosferatu”, nominalizată la cinci premii BAFTA, și cu o distribuție formată, printre alții, din actorii Lily-Rose Depp, Nicholas Hoult, Bill Skarsgård, Aaron Taylor-Johnson și Willem Dafoe în rolurile principale, producție care, până în momentul de față, a făcut încasări de peste 150 de milioane de dolari.
„Nosferatu” a fost filmat și în România, la Castelul Corvinilor din Hunedoara, iar la scenariu, într-un fel, și-a adus contribuția și scriitorul român Florin Lăzărescu, acesta creând limba dacă folosită în anumite dialoguri.
„Din prima, Robert mi-a spus că trebuie să îi traduc ceva în limba dacă și că trebuie să o inventez eu”, le-a declarat scriitorul ieșean celor de la Ziarul de Iași, adăugând faptul că a creat această limbă de la zero, în aproximativ o lună de zile și având ca sursă de inspirație protoindo-europeană și alte limbi din regiune. „O limbă nu e doar vocabular, e gramatică. Unde pui pronumele? Cum construiești propozițiile? A trebuit să fac totul coerent și să-l învăț pe Bill Skarsgård, care îl interpretează pe Contele Orlok, să pronunțe corect”. (…) „Mie mi s-a părut că sunt mai onest în joaca mea pe care am făcut-o cu limba dacă decât un om care vine și pretinde că celebrul «viezure» este din limba dacă. Cuvintele așa-zis dacice sunt doar vreo 200 de cuvinte cu origine etimologică incertă.”, a transmis Florin Lăzărescu publicului prezent la proiecția filmului „Nosferatu”.
Surse:
https://www.imdb.com/title/tt0013442/
https://bloody-disgusting.com/movie/3833987/nosferatu-a-symphony-of-horror-starring-doug-jones-as-count-orlok-releasing-this-month/
https://www.imdb.com/title/tt0098412/
https://www.imdb.com/title/tt5040012/
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cum-suna-limba-daca-scriitorul-iesean-florin-lazarescu-detalii-din-culisele-remake-ului-nosferatu-al-lui-robert-eggers–1714021.html