Aplicațiile de vânzare-cumpărare a obiectelor la mâna a doua sunt extrem de populare în Europa, însă o cultură online a înșelătoriilor, a furiei și a suspiciunii planează, iar comunicarea dintre clienți și vânzători se transformă rapid în abuzuri.
Iată o conversație reală pe o aplicație de vânzare-cumpărare a la mâna a doua: un cumpărător a două articole întreabă dacă un vânzător ar putea împărți costurile de expediere.
Vânzătorul refuză. După o pledoarie iritantă din partea cumpărătorului, vânzătorul îi răspunde: „Bine, vă voi rambursa, dar o voi face în felul meu”. În cele din urmă, cumpărătorul primește o bucată mare de carton pe care sunt lipite cu bandă adezivă o mulțime de monede murdare. Pe spate scrie: „Bucură-te de ei!”
Acest tip de schimburi de replici între britanici pe aplicațiile de profil sunt atât de obișnuite încât au devenit parte din experiența .
Replicile acide, obișnuință
În ultimii doi ani, 32% dintre cumpărători au fost înșelați – cel mai adesea primind produse incorecte sau contrafăcute – sau chiar nimic – prin intermediul aplicațiilor de second-hand, potrivit The Guardian.
Un sondaj realizat în rândul a 1.300 de cumpărători a constatat că erau cel mai probabil să fie înșelați pe Depop, unde un procent de 57% au raportat acest lucru; pe Vinted, procentul a fost de 22%. Cu toate acestea, sondajul a inclus și cu 1.400 de vânzători, iar aproape un sfert dintre aceștia au declarat că au avut de-a face cu clienți neserioși. Nimeni nu câștigă în această situație.
Sentimentul întâlnit la ambele părți este unul de suspiciune. se alătură diferitelor interacțiuni ciudate din online pe care oamenii le au unii cu alții, care au devenit mai intense de la pandemie încoace. Aparent, cu cât ne apropiem mai mult de 10 ore pe zi de timp petrecut pe ecranul iPhone-ului, cu atât ne pasă mai puțin de cine vede ceea ce spunem.
Mutați această energie într-o interacțiune unu-la-unu precum Depop, unde vi se pare normal să creați aceste relații aprinse cu străinii.
Totuși, atât Depop, cât și Vinted publică „linii directoare ale comunității” pe site-urile lor, precizând că utilizatorii care se angajează în discursuri instigatoare la ură, abuz, hărțuire, mesaje sau cereri nepotrivite vor face obiectul unor măsuri împotriva lor.