Considerat una dintre cele mai strălucite minţi ştiinţifice din toate timpurile, matematicianul şi fizicianul Isaac Newton a formulat teorii valide despre, printre altele, mişcare, gravitaţie şi calcul. Fiu al unui ţăran analfabet, Newton a fost o persoană introvertită şi secretoasă în legătură cu munca sa.
1. Moartea Neagră a contribuit la una dintre cele mai importante teorii ale sale
În 1665, în urma apariţiei unui focar de ciumă bubonică în Anglia, Universitatea Cambridge s-a închis, obligându-l pe Newton să se întoarcă acasă, la Woolsthorpe Manor. În timp ce se află în grădina de acolo, el a văzut un măr căzând dintr-un copac, eveniment care l-a inspirat să formuleze faimoasa lege a gravitaţiei universale. Newton i-a povestit ulterior incidentul lui William Stukeley, autorul memoriilor sale.
Copacul există şi la ora actuală, iar o parte a mărului pe care Newton l-a văzut căzând în acea zi, în grădina din Woolsthorpe Manor a fost dus în 2010 în spaţiu, la bordul navei spaţiale Atlantis.
2. Era interesat de alchimie
Isaac Newton era pasionat de alchimie. El şi-a dedicat o mare parte din timp încercării de a crea ”piatra filosofală” despre care el credea că are puterea de a transforma alte metale în aur şi de a-i face pe oameni nemuritori.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 4 ianuarie:
1809 – S-a născut Louis Braille, inventatorul sistemului de scriere pentru nevăzători (alfabetul Braille, 1829) (m. 6 ianuarie 1852)
1841 – S-a născut chimistul Petru Poni, reprezentant de frunte al şcolii româneşti de chimie. (m. 2 aprilie 1925)
1877 – S-a născut, la Braşov, scriitorul Sextil Puşcariu, filolog şi istoric literar celebru, membru al Academiei Române (m. 1948).
1914 – În România s-a format un guvern liberal în frunte cu I I C Brătianu, care a durat până la 29 ianuarie 1918.
1926 – Parlamentul României a votat acceptarea renunţării prinţului Carol la succesiunea la Tron („actul de la 4 ianuarie”) şi recunoaşterea fiului său, prinţul Mihai, ca principe moştenitor al României.
1954 – A încetat din viaţă poeta Elena Farago (Elena Paximade) („Motanul pedepsit”, „Gândacelul”, „Cateluşul şchiop”) (n. 29 martie1878)
1960 – A murit scriitorul francez Albert Camus.
1970 – A încetat din viaţă actorul Mişu Fotino (tatăl), fondator al Teatrului de Stat din Braşov. (n. 1886)
1990 – A fost anunţată desfiinţarea Departamentului Securităţii Statului.
1990 – A avut loc prima conferinţă de presă a Grupului pentru Dialog Social (GDS), constituit din personalităţi ale vieţii cultural-artistice şi ştiinţifice.
1994 – În cadrul unei întâlniri a liderilor liberali Horia Rusu şi Dinu Patriciu, Comitetul Director al PL-93 a adoptat o „scrisoare deschisă către toate partidele de orientare liberală”, document care propunea „unificarea prin competiţie a liberalilor”.
1996 – Mircea Geoană a primit acordul administraţiei americane pentru preluarea postului de ambasador la Washington.
1998 – A murit compozitorul Vasile Veselovski („Strada Speranţei”, „De-ar şti ea marea”, „Merit eu”)
1999 – Minerii din Valea Jiului au intrat în grevă generală, cerând soluţionarea de urgenţă a 30 de revendicări legate de starea industriei miniere.
2004 – Marea Adunare tradiţională afgană, Loya Jirga, a adoptat Constituţia noii „Republici Islamice a Afganistanului”.
2006 – A încetat din viaţă la Montreal, bolnav de Alzheimer, poetul canadian de origine română Irving Peter Layton (Israel Pincu Lazarovitch). Încă din anii ’40 a fost recunoscut drept unul dintre cei mai prolifici, versatili, revoluţionari şi controversaţi poeţi ai şcolii „moderne” canadiene. Reputaţia i s-a consolidat în anii ’50-’60, mai ales după publicarea lucrării „A Red Carpet for the Sun” în 1959. Unul dintre elevii săi celebri a fost Leonard Cohen, muzician, scriitor, promotorul postmodernismului canadian. (n. 12 martie 1912, Târgu Neamţ, România).
2008 – Cea mai mare tabără de romi din Franţa, amplasată la periferia Parisului (Saint-Ouen), a fost desfiinţată.