Vitamina B1 (tiamină): rol, simptomele deficitului, doza zilnică recomandată și contraindicații

Deoarece organismul uman nu poate produce tiamină, este necesară o aprovizionare constantă din alimentație sau suplimente. În general, o alimentație echilibrată și variată poate asigura cu succes necesarul zilnic de tiamină. Totuși, carența este în continuare posibilă în anumite condiții, cum ar fi în cazul etilismului cronic.

Află din articolul următor care sunt beneficiile, simptomele deficitului, doza zilnică recomandată, contraindicațiile și sursele alimentare de tiamină.

Beneficiile vitaminei B1

Tiamina joacă un rol vital în modularea multor funcții ale organismului. Așa cum prezintă Medical News Today și Healthline, printre beneficiile acestei vitamine se numără:

• Metabolismul energetic: Vitamina B1 este esențială pentru transformarea carbohidraților în energie. De asemenea, participă la sinteza adenozin trifosfatului (ATP), molecula responsabilă de furnizarea energiei celulare;

• Funcționarea sistemului nervos: Tiamina sprijină activitatea neurotransmițătorilor și transmiterea semnalelor către creier, contribuind la menținerea unei funcții cognitive optime;

• Sănătatea musculară și cardiovasculară: Vitamina B1 ajută la reglarea funcției musculare, inclusiv a mușchiului cardiac. Aceasta contribuie la transportul electroliților în afara și în interiorul mușchilor;

• Antioxidant: Are un rol indirect în combaterea stresului oxidativ, prevenind astfel deteriorarea materialului genetic celular. Efectele antioxidante sunt importante pentru prevenirea afecțiunilor cronice și proceselor premature de îmbătrânire.

Simptomele lipsei de vitamina B1

Un deficit de tiamină poate avea efecte grave asupra sănătății. Printre simptomele comune se numără:

• Oboseală persistentă;

• Slăbiciune musculară;

• Confuzie și pierderi de memorie;

• Vărsături;

• Iritabilitate;

• Lipsa apetitului și pierdere nedorită în greutate;

• Dureri, amorțeli și furnicături la nivelul membrelor (neuropatie periferică);

• Convulsii;

• Probleme cardiovasculare, precum tahicardie (bătăi rapide ale inimii).

Deficitul sever de vitamina B1 poate duce la dezvoltarea bolii Beri-Beri, care afectează sistemul nervos și poate duce la reflexe nervoase afectate, pierderea masei musculare și paralizie progresivă. De asemenea, boala Beri-Beri poate afecta sistemul cardiovascular, provocând insuficiență cardiacă severă și edeme, dar și sistemul respirator, cauzând dificultăți de respirație.

Deficitul sever de tiamină poate duce, de asemenea, la encefalopatia Wernicke-Korsakoff, o afecțiune neurologică gravă asociată frecvent cu alcoolismul cronic, cu manifestări similare cu cele ale bolii Alzheimer, prezintă Harvard T.H. Chan School of Public Health.

Deficitul apare dacă nu consumi suficientă vitamina B1 din alimente sau dacă aceasta nu este absorbită în mod corespunzător. Anumite categorii de persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta deficit de tiamină:

• Persoanele care consumă cantități mari de alcool: Alcoolul afectează absorbția tiaminei și crește excreția acesteia prin urină. Persoanele care suferă de alcoolism dezvoltă adesea deficit sever de tiamină;

• Persoanele cu boli cronice: Insuficiența renală (mai ales în cazul persoanelor care fac dializă), diabetul și alte boli metabolice pot crește riscul de deficit;

• Femeile însărcinate sau care alăptează: Cerințele de tiamină cresc în timpul sarcinii și al alăptării, astfel încât deficitul poate apărea dacă nu consumi suficientă vitamina B1 prin dietă;

• Persoanele cu diete restrictive: Cei care urmează diete foarte hipocalorice sau care elimină complet anumite grupe alimentare pot avea un aport insuficient de tiamină;

• Persoanele care iau anumite medicamente: Diureticele, chimioterapia și medicamentele pentru tratarea convulsiilor pot crește riscul de deficit. Mulți dintre pacienții cu insuficiență cardiacă tratați cu diuretice dezvoltă adesea deficit de vitamina B1;

• Persoanele care suferă de tulburări gastrointestinale: Afecțiuni precum boala Crohn sau colita ulcerativă pot afecta absorbția tiaminei.

Vârstnicii, pacienții cu HIV/SIDA și cei cu istoric de chirurgie bariatrică prezintă, de asemenea, un risc ridicat de deficit. În aceste situații, medicul poate recomanda suplimentarea vitaminei, uneori sub forma injectabilă.

Deficitul de tiamină poate fi diagnosticat pe baza unui set de analize de sânge și de urină.

Doza zilnică recomandată

Conform National Institutes of Health (NIH) din SUA, doza zilnică recomandată (DZR) de tiamină variază în funcție de vârstă și sex:

• Sugari (0-6 luni): 0,2 mg/zi;

• Copii: 0,5-0,6 mg/zi, în cazul celor cu vârste cuprinse între 1 și 8 ani, și 0,9 mg/zi, în cazul celor cu vârsta de 9-13 ani;

• Adolescenți (13-18 ani): 1,0-1,2 mg/zi;

• Femei: 1,1 mg/zi;

• Bărbați: 1,2 mg/zi;

• Femei însărcinate sau care alăptează: 1,4 mg/zi.

Doza poate fi crescută în cazuri speciale, cum ar fi la persoanele care suferă de alcoolism sau afecțiuni cronice.

În general, tiamina din alimente este considerată sigură pentru organism, însă există anumite situații în care trebuie luate precauții în ceea ce privește suplimentarea.

Tiamina poate interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi anumite tratamentele pentru cancer. De asemenea, în cancer, efectele suplimentării pot fi variate. Chiar dacă la doze mari ar putea avea beneficii, în doze mici sau moderate, produsele cu vitamina B1 ar putea induce proliferarea celulelor canceroase, prezintă studiul „High Dose Vitamin B1 Reduces Proliferation in Cancer Cell Lines Analogous to Dichloroacetate” (Bradley S Hanberry și colaboratorii).

Suplimentarea tiaminei ar putea afecta rezultatele unor investigații sau analize de sânge, arată National Health Services UK.

Având în vedere aceste considerente, este important să ceri sfatul medicului înainte de a utiliza suplimente alimentare cu vitamina B1.

Alimente care conțin vitamina B1

Tiamina se găsește într-o varietate de alimente, majoritatea fiind accesibile și ușor de inclus în dietă. Printre cele mai bogate surse alimentare se numără:

• Cereale integrale și produse fortificate – pâinea integrală, pastele integrale, hrișca, quinoa, orezul brun, fulgii de ovăz, noodles și cerealele fortificate cu vitamine din complexul B pentru micul dejun;

• Leguminoase – fasolea, edamame, soia și produse derivate (tofu), lintea, năutul și mazărea sunt surse excelente de tiamină;

• Carne și produse animale – carne de porc (printre cele mai bogate surse alimentare de tiamină), ficat și alte organe;

• Semințe și nuci – semințe de floarea-soarelui, migdale, semințe de in și nuci pecan;

• Legume – sparanghelul, spanacul și cartofii sunt surse vegetale importante de tiamină.

Astfel, necesarul zilnic de B1 poate fi asigurat printr-o alimentație cât mai variată, care să includă alimente din toate grupele alimentare.

De asemenea, se recomandă limitarea consumului de alcool, pentru a preveni deficitul de tiamină. În cazul persoanelor din categoriile aflate la risc de deficit, este indicată monitorizarea prin analize de sânge regulate, sub îndrumarea specialistului.

În concluzie, vitamina B1 este un nutrient esențial pentru funcționarea optimă a organismului și menținerea sănătății. O dietă echilibrată, bogată în alimente integrale și variate, poate asigura aportul zilnic necesar. Pentru situații specifice, poate fi necesară suplimentarea la recomandarea specialistului.