Limitarea consumului de cafea doar în prima parte a zilei, se pare, ar putea fi cea mai bună decizie.
Mai mult decât atât, se pare că nu contează cantitatea consumată, potrivit unui studiu publicat în European Heart Journal și citat de CNN.
"Acesta este primul studiu care testează modelele de sincronizare a consumului de cafea și rezultatele asupra sănătății. De obicei, nu oferim sfaturi cu privire la calendarul alimentar în ghidurile noastre dietetice, dar poate ar trebui să ne gândim la acest lucru în viitor.", a declarat autorul principal Dr. Lu Qi, HCA Regents Distinguished Chair și profesor la Tulane University's Celia Scott Weatherhead School of Public Health and Tropical Medicine din New Orleans, într-un comunicat de presă.
Majoritatea cercetărilor anterioare care au investigat consumul de cafea al participanților de-a lungul timpului au constatat că nivelurile moderate de consum de cafea pot fi asociate cu riscuri mai scăzute de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și deces prematur, se arată în studiu.
Autorii au studiat datele privind alimentația și sănătatea a 40725 de adulți în vârstă de 18 ani și peste, între anii 1999 și 2018.
În timpul a 10 cicluri de-a lungul anilor, acești participanți au furnizat detalii despre aportul lor alimentar din ziua precedentă.
Autorii au inclus, de asemenea, un subgrup de 1.463 de adulți, atât din versiunea pentru femei, cât și din cea pentru bărbați a Studiului de validare a stilului de viață, care au completat cel puțin o înregistrare dietetică de o săptămână.
Au fost incluse atât cafeaua cu cofeină, cât și cafeaua decofeinizată, iar momentul zilei a fost clasificat în trei perioade: dimineața (de la 4 a.m. la 11:59 a.m.), după-amiaza (de la 12 p.m. la 4:59 p.m.) și seara (de la 5 p.m. la 3:59 a.m.).
Cercetătorii au identificat două modele de moment al consumului: dimineața și toată ziua.
Până la sfârșitul perioadei medii de urmărire de aproape 10 ani, s-au înregistrat 4.295 de decese din toate cauzele, 1.268 din cauza bolilor cardiovasculare și 934 din cauza cancerului.
În comparație cu persoanele care nu consumau cafea, consumul de cafea doar dimineața a fost asociat cu un risc cu 16% mai mic de deces prematur din orice cauză și cu un risc cu 31% mai mic de deces din cauza bolilor cardiovasculare.
Cei care au avut tendința de a bea cafea toată ziua nu au avut o reducere a acestor riscuri.
Aceste constatări au rămas în picioare chiar și după ce autorii au luat în considerare factori de confuzie cum ar fi orele de somn, vârsta, rasa, etnia, sexul, venitul familiei, educația, nivelul de activitate fizică, un scor dietetic și condiții de sănătate, cum ar fi diabetul, hipertensiunea și colesterolul ridicat.
Pentru băutorii de cafea de dimineață, cantitatea de cafea cofeinizată sau decofeinizată consumată nu a contat, fie că au băut mai puțin de una sau mai mult de trei cești de cafea zilnic.
"Studiul a fost observațional, ceea ce înseamnă că nu a fost un cadru experimental, (care) este standardul de aur", a declarat Vanessa King, un nutriționist dietetician înregistrat și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică, care nu a fost implicat în studiu.
Natura studiului înseamnă, de asemenea, că acesta stabilește doar o asociere, nu o relație cauzală între consumul de cafea dimineața și riscul de deces timpuriu.
Dar concluziile sunt "semnificative, deoarece principala cauză de deces în America o reprezintă bolile cardiovasculare", a adăugat King.
Dr. David Kao, care nu a fost implicat în cercetare, consideră acest studiu "fascinant" și spune că este una dintre cele mai bune investigații pe această temă din ultimii ani.
"Printre cele mai importante se numără utilizarea unei metode de învățare automată pentru a categoriza modelele de consum de cafea și validarea constatărilor în (mai multe) surse de date externe care sunt distincte de sursa primară, ceea ce reduce foarte mult probabilitatea unei constatări pozitive accidentale/falsificate", a declarat Kao, prin e-mail, Jacqueline Marie Schauble Leaffer Endowed Chair in Women's Heart Health la University of Colorado Anschutz.
Cu toate acestea, studiul are câteva alte deficiențe. Precizările privind aportul alimentar sunt supuse unor inexactități sau prejudecăți și nu țin cont de obiceiurile pe termen lung, mai spun autorii.