Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), a fost audiat de parlamentari în scandalul fără precedent provocat de furtul obiectelor de tezaur de la muzeul din Țările de Jos.
Ernest Târnoveanu: ”Dacă mă întrebați de câștigul de imagine, trebuie să știți că toată presa olandeză, televiziunile naționale, au prezentat această expoziție. Mai mult decât atât, în perioada 21-25 mai a venit o delegație de jurnaliști de la cele mai importante instituții mass-media și au prezentat patrimoniul nostru, istoria României.
În momentul în care ne-am gândit să organizăm o expoziție la Assen am ținut cont de tot ceea ce înseamnă imaginea României. Noi nu eram atunci în Schengen. Olanda era una din țările importante, de care depindea accesul României...”
Deputatul AUR Mihail Neamţu: ”Deci ăsta a fost prețul integrării noastre în Schengen”.
Ernest Târnoveanu: ”Nu a fost prețul, ci a fost un mijloc de diplomație culturală”.
Deputatul Neamțu a mai precizat că, din păcate, răspunsul instituţional pe care l-au aşteptat, al unei demisii din partea directorului Muzeului Naţional de Istorie, nu a venit cu repeziciunea pe care şi-ar fi dorit-o.
”Domnul director ne-a explicat de pildă şi lucrul ăsta ne-a şocat, că şase luni de zile, nimeni de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti nu a cerut olandezilor o probă că aceste obiecte, aceste artefacte, mai ales coiful de la Coţofăneşti, este supravegheat fizic, în persoană, de către un membru al poliţiei din Olanda. Timp de şase luni de zile, ei s-au bazat pe buna credinţă a olandezilor, care ştim cât de mult ne iubesc. (..) Mi se pare, sincer, deplorabil modul în care a fost gestionat acest contract”, a afirmat Mihail Neamţu, potrivit News.ro.
Deputatul AUR a subliniat că, de astăzi înainte, Cloşca cu puii de aur, Brăţările dacice de la Sarmizegetuza sau acest coif, dacă va fi vreodată recuperat, nu mai trebuie să părăsească România.
”Este obligatoriu să îi invităm noi pe străini să vină la Bucureşti, pe Calea Victoriei, să descopere ei frumuseţiile acestei ţări şi, bineînţeles, patrimoniul nostru national. Ca preşedinte al Comisiei de Cultură, începând cu ziua de mâine sau poimâine, când se va întoarce şi doamna ministru Intotero, voi propune un grup de lucru pentru ca noua lege a patrimoniului să nu mai permită asemenea orori. Pierderea acestui coif este absolut inacceptabilă pentru o ţară cu o istorie de 2500 de ani, cum este România”, a anunţat Neamţu.
Filmul jafului de la Drents. Piesele din Tezaurul României, furate după un scenariu identic cu cel din jaful Tezaurului Saxon
Presa din Țările de Jos titrează că, în momentul atacului, în muzeu nu era niciun agent de pază.
Ori, conform contractului încheiat între Muzeul Național de Istorie a României și cel din Drents, trebuia să existe un centru de control, monitorizat non-stop.
Tot jurnaliștii fac legături între jaf și clanul Remmo din Germania, cunoscut pentru lovituri similare.