Documentul se va afla în analiza Guvernului în şedinţa de vineri.
Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.
Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează (contribuţiile de asigurări sociale 30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (8,5%).
Cheltuielile sunt estimate la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB. În anul 2025, cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 149,7 miliarde lei, reprezentând 7,8% în PIB. Investiţiile sunt susţinute din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, însă până la sfârşitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistenţa socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,1% din total) şi cheltuieli de investiţii (18,7% din total).
Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028, evoluţia economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal-bugetară şi o creştere echilibrată a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei.
Pe latura ofertei, se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcţiilor (4,8%). Serviciile se vor menţine ca principal susţinător al creşterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creştere nu acoperă, însă, contracţia accentuată din anul anterior, dar ţine cont de faptul că acest sector este intens influenţat de condiţiile climatice, se arată în documentul citat.
Pe partea cererii, în condiţiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în vedere o dinamizare a activităţii investiţionale. Astfel, formarea brută de capital fix, cu o dinamică de 5,9% şi o rată de investiţie de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creşterii economice.
Consumul privat, pe fondul diminuării creşterii veniturilor disponibile reale ale populaţiei (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câştigurile salariale din sectorul bugetar şi pensiile sunt menţinute la nivelul anului anterior), îşi va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).
Exportul net îşi va tempera considerabil contribuţia negativă la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii (creştere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%.
Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanţei de bunuri până la 9,2% din PIB.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru anul 2025, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu peste 63.000 persoane, ajungând la un efectiv de 5,475 milioane salariaţi şi o rată a şomajului înregistrat de 3,1%. Salariile nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creşterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).