Blinken se află într-o vizită-fulger la Bruxelles, o vizită de natură urgentă, pe fondul unor îngrijorări în centrul cărora se află Ucraina ale mai multor capitale europene privind continuarea susţinerii Kievului după realegerea lui Donald Trump, cărora li se adaugă o criză politică în Germania.
”Forţele nord-coreene angajate în bătălie, iar acum literalmente în confruntări armate: acest nou element cere un răspuns ferm şi el aşa va fi”, a declarat şeful diplomaţiei americane în faţa presei, alături de secertarul general al NATO Mark Rutte.
”Este vorba despre o desfăşurare profund şi incredibil de periculoasă”, a adăugat el, fără să precizeze însă cum vor să reacţioneaze Statele Unite şi aliaţii lor.
Statele Unite au confirmat că trupe nord-coreene sunt angajate în operaţiuni de luptă în regiunea rusă Kursk, în care o mică parte este ocupată de către forţe ucrainene.
Şi nu este vorba doar despre Coreea de Nord, a declarat, la rândul său, Mark Rutte.
China ajută Rusia în ”efortul său de război” împotriva Iranului, iar Iranul îi livrează armament, plătit de către Moscova, ”ceea ce ajută Iranul să-şi continue eforturile de destabilizare a Orientului Mijlociu şi chiar dincolo de acesta”, a subliniat secretarul general al NATO, care a îndemnat la o creştere a cheltuielilor cu apărarea ale europenilor.
Antony Blinken, ale cărui zile la şefia diplomaţiei americane sunt numărate, a subliniat că administraţia Biden vrea să cheltuiască ”fiecare dolar” pentru a accelera trimiterea de ajutor în Ucraina până la sfârşitul mandatului său şi i-a îndemnat pe europeni ”să împărtăşească povara”.
”Contăm pe europeni şi pe alţii să susţină ferm Ucraina”, a declarat el, citând vehicule blindate, muniţie pentru armament uşor şi apărare antiaeriană.
După această vizită la sediul NATO, Antony Blinken urma să se întâlnească cu omologul său ucrainean Andrii Sîbiga. El urmează să se întâlnească şi cu Josep Borrell, şeful în exerciţiu al diplomaţiei europene, şi cu Kaja Kallas, care urmează să-i succeadă în câteva săptămâni.
UE trebuie să susţină Ucraina ”atât timp cât este nevoie cu atât ajutor militar, fiannciar şi umanitar cât este nevoie”, declara ea marţi, în audieri în vederea confirmării în post la Parlamentul Euroepan (PE).
Final de mandat ”mai agresiv” pentru Joe Biden
Donald Trump, care se întoarce la Casa Albă la 20 ianuarie, întreţine îndoiala cu privire la ceea ce va face în privinţa Ucrainei.
Însă el a pus în discuţie zecile de miliarde de dolari cheltuite de Washington în favoarea Ucrainei - peste 60 de miliarde de dolari reprezentând ajutor militar de la invazia rusă în februarie 2022.
Presa americană scrie că el l-a ales pe senatorul republican Marco Rubio să fie viitorul secretar de Stat. Acesta a denunţat finanţarea unui ”impas” în Ucraina şi a îndemnat să se pună capăt războiului.
Preşedintele american în exerciţiu, Joe Biden, încearcă să accelereze livrarea de ajutor militar Ucrainei şi să implementeze mecanisme pentru ca europenii să preia ştafeta.
NATO a primit deja coordonarea ajutorului militar al Ucrainei, asigurat anterior doar de către americani.
Din anvelopa aprobată în primăvară de către Congresul american a mai rămas de atribuit suma de aproximativ 9,2 miliarde de dolari - 7,1 miliarde de dolari de scos din stocurile americane, iar 2,1 miliarde de dolari în vederea finanţării unor contracte de achizţie de armament, potrivit Pentagonului.
Blinken s-a abţinut să răspundă unei cereri vechi a ucrainenilor cu privire la posibilitatea folosirii unor rachete cu rază lungă de acţiune în atacuri în adâncime pe teritoriul rus.
”În mare, este vorba despre a face în mai mare măsură acelaşi lucru, dar în mod mai agresiv, în restul mandatului domnului Biden”, rezumă un diplomat NATO după această întâlnire.
Blinken efectuează această vizită în urma unor atacuri cu dronă de o amploare fără precedent, în weekend, în Ucraina şi în regiunea Moscova.