Calitatea aerului în România a devenit o preocupare majoră, în special în lunile reci. În lunile reci, cum ar fi noiembrie 2024, se observă o creștere a concentrațiilor de poluanți atmosferici, ceea ce duce la o deteriorare semnificativă a calității aerului, cu impact direct asupra sănătății populației.
Iată care sunt cauzele principale ale acestei probleme și factorii care contribuie la creșterea poluării în lunile cu temperaturi scăzute. Care este impactul traficului, al încălzirii rezidențiale și al condițiilor meteorologice specifice. Află care sunt zonele cele mai afectate de poluare din România.
Calitatea aerului a scăzut în România, în noiembrie 2024
Numeroase rapoarte și studii recente confirmă o scădere îngrijorătoare a calității aerului în România în noiembrie 2024.
Conform datelor furnizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), s-au înregistrat depășiri semnificative ale limitelor admise pentru mai mulți poluanți atmosferici, cum ar fi:
· Particulele în suspensie (PM10 și PM2.5): Aceste particule fine, provenite din trafic, industrie și arderea combustibililor fosili, pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza probleme respiratorii și cardiovasculare.
· Dioxidul de azot (NO2): Emis în principal de vehicule, NO2 poate irita căile respiratorii și poate contribui la formarea smogului.
· Ozonul (O3): Deși ozonul stratosferic ne protejează de radiațiile UV, ozonul troposferic (la nivelul solului) este un poluant care poate afecta sistemul respirator.
Aceste depășiri ale limitelor admise au fost observate în special în zonele urbane și industriale, unde traficul și activitățile industriale sunt intense. De asemenea, condițiile meteorologice specifice lunii noiembrie, cum ar fi inversiunile termice și lipsa vântului, au contribuit la acumularea poluanților în apropierea solului.
Motivele poluării din această perioadă
Scăderea temperaturilor în luna noiembrie aduce cu sine o serie de factori care contribuie la deteriorarea calității aerului:
· Încălzirea rezidențială: Odată cu venirea frigului, populația începe să utilizeze sistemele de încălzire, multe dintre ele bazate pe arderea combustibililor fosili (lemne, cărbune, gaze naturale). Aceasta duce la o creștere a emisiilor de particule în suspensie, dioxid de azot și alți poluanți.
· Traficul intensificat: În sezonul rece, oamenii tind să utilizeze mai mult mașinile personale pentru a se deplasa, ceea ce duce la o intensificare a traficului rutier și la o creștere a emisiilor de gaze de eșapament, conform Europa.eu.ro. Condițiile meteorologice: Inversiunile termice, frecvente în lunile reci, creează un strat de aer cald deasupra unui strat de aer rece, blocând poluanții la nivelul solului. Lipsa vântului contribuie, de asemenea, la stagnarea aerului și la acumularea poluanților.
· Arderile ilegale: Din păcate, arderile ilegale de deșeuri și resturi vegetale sunt încă o practică des întâlnită în România, contribuind la creșterea concentrațiilor de poluanți atmosferici.
Zonele cu cea mai mare poluare în România
Deși calitatea aerului este o problemă la nivel național, anumite zone sunt mai afectate decât altele. În general, zonele urbane și industriale înregistrează cele mai mari concentrații de poluanți.
Poluarea este o problemă majoră în multe regiuni ale țării. Conform unui studiu realizat în 41 de municipii, orașele București, Cluj-Napoca și Iași au o calitate a aerului problematică, conform unui studiu publicat pe Europa.eu. La polul opus se află Reșița, care ocupă primul loc la capitolul aer curat, urmată de Galați și Sfântu Gheorghe, unde nivelul de poluare este mult mai scăzut. Aici, atât numărul redus de locuitori, cât și traficul mai puțin intens contribuie la menținerea unui aer mai curat.
Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, dar vara și în special noaptea, când traficul este mai redus și instalațiile de încălzire sunt oprite, locuitorii se pot bucura de o calitate mai bună a aerului.
Specialiștii sugerează măsuri pentru a reduce poluarea, cum ar fi investițiile în transport public ecologic, extinderea pistelor pentru biciclete și crearea de mai multe spații verzi. De asemenea, ar trebui limitată arderea combustibililor fosili pentru încălzire. În orașele unde poluarea depășește limitele legale pentru cel puțin 35 de zile pe an, autoritățile riscă amenzi de peste o sută de mii de lei.
Este important de menționat că și zonele rurale pot fi afectate de poluare, în special din cauza arderilor ilegale și a utilizării sistemelor de încălzire ineficiente.