Susţinută de alte şase ţări din UE, între care România, Slovacia vrea consolidarea normelor UE privind practicile comerciale neloiale, afirmând că reformele actuale nu merg suficient de departe, scrie POLITICO.
Ministrul Richard Takáč solicită Comisiei Europene să meargă dincolo de actualizările propuse în decembrie la normele UE privind practicile comerciale neloiale. El este susţinut de Bulgaria, Croaţia, Lituania, România, Slovenia şi Ungaria.
Într-o notă difuzată înaintea unei reuniuni a miniştrilor Agriculturii din UE care a avut loc luni la Bruxelles, această coaliţie susţine că reformele nu abordează practici precum strategiile de stabilire selectivă a preţurilor şi vânzarea de bunuri la preţuri sub costul de producţie, care afectează în mod disproporţionat agricultorii şi consumatorii de pe pieţele mai mici.
Lanţul de aprovizionare cu alimente din Europa de Est este modelat de supermarketuri străine precum Lidl, Tesco, Spar şi Auchan, care s-au impus ca actori-cheie în peisajul comerţului cu amănuntul, menţionează POLITICO.
Deşi nota nu nominaliza pe nimeni, puternica putere de negociere a comercianţilor străini din retail a declanşat tensiuni de lungă durată cu guvernele estice, care îi acuză că reduc preţurile şi scot din afaceri magazinele tradiţionale.
Propunerea Comisiei Europene din decembrie a încercat să soluţioneze plângerile fermierilor prin împuternicirea autorităţilor naţionale să investigheze abuzurile transfrontaliere şi prin impunerea unor contracte care să asigure transparenţa preţurilor.
Însă Takáč şi aliaţii săi insistă că sunt necesare schimbări structurale mai profunde pentru a combate dominaţia actorilor puternici şi pentru a asigura condiţii mai echitabile pentru actorii mai slabi din lanţul de aprovizionare cu alimente.
„În primul rând, este necesar să se sporească protecţia agricultorilor, dar şi a procesatorilor şi a producătorilor de alimente”, se arată în nota respectivă, care adaugă că „este, de asemenea, important să se sporească protecţia consumatorului final împotriva abuzului de poziţie din partea entităţilor dominante”.
Guvernele din Europa de Est au introdus măsuri în trecut pentru a reduce influenţa supermarketurilor - cum ar fi taxe, plafoane de preţ şi cerinţe privind aprovizionarea cu produse locale - dar acestea au intrat adesea în conflict cu normele pieţei unice a UE.
În Ungaria, prim-ministrul Viktor Orbán a luat măsuri deosebit de agresive, vizând supermarketurile străine prin taxe, plafonarea preţurilor şi politici care favorizează proprietatea locală - măsuri despre care criticii spun că sunt menite să scoată jucătorii internaţionali de pe piaţă.
Ultima campanie a lui Takáč la nivelul UE reflectă frustrări similare şi reflectă agenda sa internă, notează POLITICO. Pe plan intern, acesta a promovat măsuri de protecţie a producătorilor slovaci, inclusiv o propunere de modificare a Constituţiei prin care să se impună comercianţilor cu amănuntul să stocheze o cantitate minimă de alimente locale. Republica Cehă şi România au renunţat la eforturi similare din cauza unor potenţiale contestaţii juridice din partea UE, menţionează publicaţia de la Bruxelles.
Ministerul Agriculturii din Slovacia s-a angajat, de asemenea, să impună o taxă asupra lanţurilor de magazine şi să impună ca cel puţin 50 % din produsele alimentare slovace să figureze în promoţiile magazinelor.
Slovacia, alături de Polonia şi Ungaria, menţine, de asemenea, un embargo ilegal asupra importurilor agricole ucrainene. Takáč consideră că aceasta este o măsură necesară pentru protejarea producătorilor autohtoni, semnalând dorinţa guvernului de a sfida normele UE atunci când vine vorba de protejarea intereselor naţionale, scrie POLITICO.