SUA şi Rusia, ca urmare în principal a rivalităţii lor din timpul Războiului Rece, deţin aproape 90% din armele nucleare la nivel mondial, cu mult înaintea gigantului asiatic, care se află pe locul al treilea.
"Ne-am dori să vedem o denuclearizare", a declarat joi noul preşedinte american Donald Trump în timpul unei alocuţiuni online la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveţia).
El şi-a reiterat dorinţa pentru negocieri trilaterale între Washington, Moscova şi Beijing.
Rusia a cerut a doua zi SUA să înceapă discuţii bilaterale "cât mai curând posibil" şi a indicat că mingea se află acum "în terenul americanilor, care au suspendat toate contactele substanţiale" pe acest subiect cu Moscova.
Întrebată despre apelul lansat de Donald Trump, China şi-a prezentat marţi condiţiile. "Cele două puteri nucleare dotate cu cele mai mari arsenale nucleare ar trebui să îşi îndeplinească cu conştiinciozitate responsabilităţile speciale şi prioritare în materie de dezarmare nucleară", a spus Ministerul chinez de Externe.
Ele trebuie "să îşi reducă şi mai mult şi substanţial arsenalele nucleare pentru a crea condiţiile necesare pentru ca alte state cu arme nucleare să se alăture procesului de dezarmare", a afirmat ministerul chinez într-un comunicat transmis AFP.
Beijingul, care este în principiu favorabil dezarmării nucleare, a respins în mod regulat invitaţiile Washingtonului de a se alătura discuţiilor dintre SUA şi Rusia privind reducerea arsenalelor lor nucleare, subliniind că acestea sunt mult prea mari.
Fără a le lua în calcul pe cele retrase, SUA dispun de 3.708 focoase nucleare, iar Rusia de 4.380, conform estimărilor făcute în 2024 de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
China ar dispune de 500 de focoase nucleare, cu 90 mai multe decât în 2023. Urmează Franţa cu 290 şi Regatul Unit cu 225.
Beijingul a reafirmat marţi că arsenalul său serveşte exclusiv pentru "autoapărare" şi că şi-a menţinut forţele nucleare "la nivelul minim necesar pentru securitatea sa naţională".