Reclamanta, Klaudia Csikos, este o jurnalistă ungară ce lucra pentru cotidianul Blikk. Telefonul său a fost plasat sub supraveghere între 3 şi 6 noiembrie 2015 de către autorităţi, care doreau să identifice una dintre sursele ei din interiorul poliţiei în timp ce jurnalista desfăşura o anchetă privind abuzul de putere.
O cunoştinţă apropiată, agent de poliţie, a fost ulterior sancţionată pentru că a făcut schimb de informaţii cu jurnalista.
Jurnalista a depus mai multe plângeri, considerând că telefonul ei fusese plasat sub ascultare în mod ilegal şi că acest lucru i-a afectat activitatea. Autorităţile ungare au respins însă reclamaţiile.
Ulterior, jurnalista s-a adresat CEDO, invocând în special încălcarea articolelor 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale) şi 10 (libertatea de exprimare) ale Convenţiei europene a drepturilor omului.
CEDO consideră că legislaţia ungară, deşi defineşte bine tipurile de infracţiuni în care anchetatorii pot proceda la ascultări telefonice, ''nu descrie categoriile de persoane care pot face obiectul unei supravegheri şi nu oferă excepţii sau limitări''.
În cazul jurnalistei Klaudia Csikos, autorităţile nu au analizat ''dacă interceptarea de comunicaţii ar implica surse jurnalistice confidenţiale'' sau dacă judecătorul ce autorizează ascultarea ''ar fi putut refuza o asemenea măsură pentru a evita dezvăluirea surselor''.
CEDO estimează astfel că Ungaria a încălcat articolele 8 şi 10 ale Convenţiei europene a drepturilor omului. Budapesta va trebui să îi achite Klaudiei Csikos sumele de 6.500 de euro drept despăgubiri morale şi 7.000 de euro taxe şi cheltuieli de judecată.