Tajani susține că există posibilitatea unei înțelegeri cu președintele american, pe care îl consideră tranzacțional, amintind că l-a întâlnit pe Trump în 2017, pe vremea când era președintele Parlamentului European.
„Era mult mai pragmatic decât s-ar putea crede”, a spus Tajani.
Trump amenință că va impune tarife comerciale atât rivalilor, cât și aliaților Americii – de la Canada și Mexic la Columbia și Danemarca – pentru a-i determina să accepte cererile sale.
O modalitate de a evita această amenințare este crearea „unui climat favorabil” prin achiziționarea mai multor bunuri din SUA, a explicat ministrul italian.
Una dintre nemulțumirile constante ale lui Trump este surplusul comercial al UE în relația cu SUA.
Italia, în urmă la cheltuielile pentru apărare
Problema pentru Roma este lipsa de credibilitate în ceea ce privește cheltuielile militare – un aspect-cheie pentru Trump, care a amenințat în repetate rânduri că nu va mai apăra țările pe care le consideră dependente de protecția americană.
Italia alocă 1,57% din PIB pentru apărare, unul dintre cele mai scăzute procente din NATO și mult sub obiectivul alianței, de cel puțin 2%.
Acest prag, stabilit în 2014, va fi aproape sigur majorat în cursul acestui an. Trump dorește o creștere la 5%, susținută de Polonia, Estonia și Lituania. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că noul obiectiv va fi „mai mare de 3%”.
Aceste perspective nu sunt favorabile Italiei, care și-a propus să atingă pragul de 2% abia în 2028.
„Sunt în favoarea unei alocări de 2% pentru apărare, dar nu mă poți obliga să reduc cheltuielile pentru sănătate”, a spus Tajani, adăugând: „Mai întâi ajungem la 2%, apoi discutăm despre 3%.”
Pentru a putea cheltui mai mult, Italia va avea nevoie de sprijin din partea Bruxelles-ului.
Italia dorește ca UE să excludă cheltuielile pentru apărare din Pactul de Stabilitate și Creștere, care limitează datoria publică la 60% din PIB și deficitul la 3%.
Italia nu respectă niciunul dintre aceste criterii. Deficitul său este așteptat să scadă sub 3% abia în 2026, iar datoria publică este prognozată să ajungă la 139% din PIB în același an.