"La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj este înregistrat un dosar penal în care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă suspectul Florea Petru, episcop al Episcopiei Ortodoxe a Sălajului, cu privire la săvârşirea: complicităţii la infracţiunea de delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, comisă de un funcţionar privat (...) şi a complicităţii la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată", se arată într-o informare de vineri a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Potrivit comunicatului Parchetului, procurorii au reţinut că, în perioada 1 ianuarie 2020 - 1 august 2024, acesta a înlesnit săvârşirea infracţiunii de delapidare, constând în însuşirea de bunuri din patrimoniul Episcopiei Ortodoxe a Sălajului de către administratorul / gestionarul Pop Ionuţ, faptă care a produs o pagubă de 3.004.368 lei instituţiei ecleziastice.
Conform sursei citate, înlesnirea a fost comisă prin crearea condiţiilor necesare săvârşirii ilicitului penal, respectiv "prin aceea că, în temeiul legăturii personale apropiate cu autorul şi a intereselor materiale directe, nu a acţionat în considerarea prerogativelor de organ de control şi nu a dispus verificarea activităţii autorului, nu a denunţat săvârşirea ilicitului penal şi a tolerat comiterea ei în continuare, întărind astfel rezoluţia infracţională a autorului".
Episcopul Petroniu al Sălajului a fost audiat, vineri, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în calitate de suspect, în legătură cu acuzaţiile din acest dosar.
Anunțul procurorilor despre infracțiunea ce ar fi fost comisă de Episcopul Petroniu vine în contextul în care și Biserica Ortodoxă Română ar fi trebuit să aibă propriul ”DNA”, o structură canonică anticorupție.
Propunerea privind DNA-ul bisericesc este cât se poate de reală și a venit în ședința de lucru a Permanenței Consiliului Național Bisericesc din data de 14 decembrie 2023.
Practic, BOR vrea să înființeze corpuri canonice de control juridic și financiar la nivel patriarhal și mitropolitan, pentru consolidarea măsurilor canonice împotriva corupției în Biserica Ortodoxă Română.
Astfel, Permanența Consiliului Național Bisericesc a constatat că Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române nu abordează abaterile precum corupția materială, deturnarea de fonduri, obținerea ilegală de fonduri, darea și luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență. Prin urmare, s-a propus adăugarea acestor fapte de corupție ca abateri sancționabile de către autoritatea bisericească.
De atunci, însă, nu mai există nicio informare publică referitoare la DNA-ul bisericesc.