Reclamanţii care s-au adresat acestei instanţe sunt mai mulţi cetăţeni ruşi care au solicitat protecţie internaţională la Agenţia Federală Germană pentru Migraţie şi Azil (BAMF) şi au fost respinşi, se arată într-un comunicat al instanţei.
Această instanţă a considerat că este "semnificativ probabil" ca, în cazul în care reclamanţii vor fi expulzaţi în Rusia, aceştia să fie constrânşi să facă serviciul militar şi să fie trimişi în Ucraina la război, unde ar putea fi obligaţi să comită acte contrare dreptului internaţional ori ar putea fi ei înşişi victime ale conflictului.
Chiar dacă ei ar fi staţionaţi pe teritoriul Rusiei, de exemplu în regiunea Kursk, provincie la graniţa cu Ucraina unde aceasta din urmă a ocupat o porţiune de teritoriu, ar exista o ameninţare de tratament inuman şi degradant în cadrul armatei ruse, a mai motivat instanţa germană, a cărei hotărâre poate fi în continuare atacată la Curtea Administrativă Superioară din Berlin-Brandenburg.
Protecţia subsidiară este un statut inferior celui de azil şi oferă un permis de şedere valabil un an, dar care poate fi reînnoit şi este acordat în Germania persoanelor care nu riscă persecuţii în ţara lor de origine, dar sunt considerate expuse riscului de a suferi acolo alte prejudicii împotriva cărora propriul lor stat nu ar dori sau nu ar fi capabil să acţioneze.
Potrivit celor mai recente date ale Ministerului german de Interne, 34 de cetăţeni ruşi au fost expulzaţi în Federaţia Rusă în prima jumătate a anului 2024.
După ce a atacat Ucraina în februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a dispus în septembrie acelaşi an mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susţinând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei.