Moscova şi-a agitat chiar sabia nucleară, dar experţii spun că o creştere a războiului hibrid este mai probabilă, scrie The Guardian.
La începutul acestei săptămâni, Kremlinul a anunţat modificarea oficială a doctrinei sale nucleare, care prevede în mod specific un posibil răspuns nuclear la loviturile asistate de NATO pe teritoriul rus. Aşadar, mulţi se întreabă cât de departe este dispus să meargă Vladimir Putin?
Kremlinul a mai fluturat sperietoarea arsenalului strategic de-a lungul conflictului ucrainean, în încercarea de a descuraja implicarea occidentală. Dar, în ciuda tuturor ameninţărilor, SUA au declarat că nu au observat niciun semn de mişcare neobişnuită la depozitele ruseşti de arme nucleare, ceea ce sugerează că nu a existat nicio schimbare în poziţionarea fizică a focoaselor tactice.
Majoritatea experţilor consideră că utilizarea armelor nucleare de către Rusia este puţin probabilă pentru moment, dar au avertizat totodată în privinţa unei autosuficienţe.
Pavel Podvig, cercetător principal la Institutul ONU pentru cercetare în domeniul dezarmării, a declarat că nu crede că detonarea unei bombe nucleare în Ucraina se află pe lista de opţiuni a Moscovei „în primul rând pentru că nu ar contribui la atingerea niciunui obiectiv militar, iar Rusia avansează în acest moment”.
În plus, utilizarea unei arme nucleare într-un conflict, pentru prima dată din 1945, ar uni o mare parte a lumii împotriva Rusiei într-un mod pe care Moscova nu l-ar putea prevedea cu uşurinţă, susţine Podvig.
„Aşadar, ar fi un pariu serios. Cu toate acestea, nu pot exclude faptul că Kremlinul este pregătit să îşi asume riscul. Mai ales dacă Moscova simte că poate conta pe un răspuns slab. Nu ştim dacă poate”, a scris el pe platforma de social media Bluesky.
Moscova a dat dovadă de multă imaginaţie în utilizarea împotriva inamicilor săi a tacticilor hibride, care au loc în „zona gri” dintre pace şi război.
Ea a folosit ca armă afluxul de persoane care migrează spre Vest, dirijându-le spre frontierele poloneze, lituaniene şi finlandeze, cu scopul de a provoca dificultăţi politice acestor ţări.
Serviciile secrete militare ruse au efectuat, de asemenea, asasinate în Regatul Unit, Germania, Spania, Austria, Turcia şi în alte ţări.
Au planificat atacuri de sabotaj, care ar fi inclus utilizarea unor dispozitive incendiare - găsite în luna iulie în depozitele DHL din Germania şi Regatul Unit. Serviciile de informaţii occidentale consideră că tentativele de atacuri cu bombă au fost simulări pentru potenţiale atacuri similare asupra zborurilor către America de Nord.
În SUA şi în Europa, roboţii de internet ruşi au amplificat problemele polarizante, cu scopul de a slăbi coeziunea socială şi de a consolida extrema dreaptă.
De asemenea, Rusia a fost acuzată de bruierea semnalelor GPS, în special deasupra Mării Baltice, perturbând navigaţia a mii de avioane de pasageri.
Miercuri, autorităţile daneze au desemnat o navă de marfă chineză ca fiind cea mai apropiată de zona din Marea Baltică în care două cabluri de comunicaţii submarine au fost secţionate, la începutul acestei săptămâni. Cu toate acestea, Elisabeth Braw, expert în conflicte din zona gri la Consiliul Atlantic, a declarat că acest lucru nu exclude implicarea Rusiei. „În mod normal, navele comerciale nu se duc şi taie cabluri submarine pentru distracţie”, a declarat Braw. „Ceea ce am văzut este că Rusia se pricepe foarte bine să folosească intermediari”, a arătat experta.
Moscova are un istoric în ceea ce priveşte încheierea unor căsătorii temporare de convenienţă cu aliaţi şi interpuşi pentru a efectua operaţiuni de perturbare în Occident. Potrivit unui raport publicat luna trecută în Wall Street Journal, Rusia a furnizat date de localizare rebelilor houthi din Yemen pentru a le folosi în ţintirea navelor occidentale în Marea Roşie.
În Regatul Unit, şeful MI5, serviciul de securitate internă, a declarat în octombrie că serviciile secrete ruse şi-au intensificat în mod spectaculos colaborarea cu bandele criminale, ca parte a „unei misiuni susţinute de a genera haos pe străzile britanice şi europene: am văzut incendieri, sabotaje şi multe altele”.
Faptul că astfel de atacuri au loc într-o zonă gri, folosind persoane interpuse şi o negare plauzibilă, le face deosebit de greu de controlat şi greu de găsit un răspuns. Astfel de acţiuni se situează sub nivelul unui război deschis, ancheta penală nu prea reuşeşte să tragă Moscova la răspundere, iar agenţiile de informaţii din democraţiile occidentale sunt în mare parte constrânse să răspundă la fel.
„Pur şi simplu nu vom bruia semnalele de navigaţie ruseşti pe apă sau în aer, deoarece acest lucru poate provoca accidente”, a declarat Braw. „Ruşii sunt foarte buni la asta. Ei continuă să inoveze şi dacă au succes, bine. Dacă efectul este neglijabil, nu fac niciun rău, pentru că nu vor fi pedepsiţi. Este foarte dificil să ne dăm seama cum să îi pedepsim”, mărturiseşte Braw.