Însă, Comisia Europeană trage un semnal de alarmă: promisiunile electorale ale politicienilor ar putea deraia planurile de redresare fiscală asumate de guvern.
Conform planului depus la Bruxelles luna trecută și avizat pozitiv de către Comisia Europeană, România intenționează să reducă deficitul bugetar timp de 7 ani, ajungând în 2031 la 2,5 la sută din PIB.
Estimările Comisiei arată că ţara noastră va închide anul cu 8% din PIB, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că statul continuă să cheltuiască mult mai decât reușește să colecteze la buget.
În planul trimis Comisiei, actualul guvern şi-a asumat investiţii publice – susţinute însă majoritar din fonduri europene, reducerea şi eliminarea unor facilităţi fiscale, inclusiv un regim special de taxare pentru microîntreprinderi. Deşi planul are 122 de pagini, unele măsuri sunt vagi, responsabilitatea fiind pasata astfel următorului guvern.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi-a arătat însă îngrijorarea faţă de promisiunile electorale din România, care, spune el, nu au susţinere economică şi ar putea pune în pericol planul de măsuri fiscale asumat de guvernanţi. El a declarat că a luat legătura cu autorităţile române pentru a-i avertiza că trebuie să se ţină de plan. Dacă nu iese din procedura de deficit bugetar, România risca să piardă fonduri europene.