Remus Ioan Ștefureac explică într-o postare pe Facebook că în ciuda percepției publice, încrederea românilor în Uniunea Europeană s-a consolidat de-a lungul ultimilor ani. Mai exact, acesta face o comparație cu situația din urmă cu trei ani, cu doar câteva luni înainte de începutul invaziei rusești în Ucraina și cea din prezent, de după anularea alegerilor prezidențiale.
„Zboară iar aiurea “sondaje” mistificate, neasumate, cifre și vorbe goale de conținut, dar pline de un defetism îngrozitor care alimentează anapoda o depresie socială vecină cu prostia. Un curent păgubos care începe să bântuie elitele noastre, deocamdată incapabile să proiecteze o contrapondere serioasă la o campanie de măsuri active anti-românesti începută acum cativa ani, menită să întoarcă România de la cursul ei firesc pro-european.
ÎN REALITATE, atitudinea pro europeană a românilor s-a întărit, comparativ cu situația din urmă cu 3 ani. Vorbesc de atitudinea românilor măsurată de INSCOP Research după alegerile prezidențiale ratate din 2024”, explică Remus Ioan Ștefureac.
Încrederea în Rusia, la un minim istoric
Citând un sondaj care urmează să apară în spațiul public, Remus Ioan Ștefureac vorbește despre diferența semnificativă de încredere pe care românii o au în Federația Rusă în comparație cu Uniunea Europeană.
Directorul INSCOP explică faptul că acest indicator se află la un minim absolut în cazul Rusiei, de 5,9%. După cum explică acesta, asta înseamnă de trei ori mai puțin decât în 2022 și de 11 ori mai puțin atunci când este comparat cu Uniunea Europeană.
„Doar o cifra relevanta: încredrea românilor în Rusia este, după alegerile prezidențiale din 2024, la minimul absolut de când măsurăm noi încrederea în țări - doar 5,9%, de 11 ori mai puțin decât încrederea în UE și de 3 ori mai puțin decât încrederea în Rusia în ianuarie 2022.
Prin urmare, clivajul principal nu e despre pro-UE vs. pro-Rusia, altele sunt subiectele, e adevarat unele extrem de complicate și provocatoare, dar au mai multă legătură cu economia, cu patriotismul luminat și cu modernizarea reală a țării”, mai scrie Remus Ioan Ștefureac.