Numărătoarea voturilor începe de duminică seară, de la ora 21:00, din momentul în care se închid urnele.
Secțiile de vot din România se închid la ora 21:00. Atunci vor fi publicate rezultatele exit-poll-urilor de la alegerile parlamentare, iar din acel moment începe numărătoarea oficială a voturilor.
La fel ca și la primul tur al alegerilor prezidențiale, rezultatele oficiale vor fi transmise de BEC în timp real, pe măsură ce sunt centralizate procesele verbale din secțiile de vot.
Înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au anunțat că au lansat o nouă funcţionalitate pentru site-ul prezenta.roaep.ro.
"Toţi cei interesaţi vor putea urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare. Pe site-ul prezenta.roaep.ro, pentru prima dată vor fi prezentate grafic, în mod continuu, rezultatele voturilor obţinute de către candidaţi, pe măsură ce preşedintele şi membrii secţiilor de votare transmit digital procesele verbale cu voturile exprimate. Cei care vor accesa site-ul vor putea selecta diverse criterii pentru afişarea rezultatelor: în funcţie de candidat, judeţ sau localitate, pe ţară sau în străinătate. Este o hartă interactivă ce permite diferite filtre. De asemenea, la fel ca la procesele electorale anterioare, vor fi publicate în timp real datele statistice cu privire la prezenţa alegătorilor în secţiile de votare, fotografiile proceselor verbale şi alte date de transparenţă", a explicat STS.
Care este miza alegerilor parlamentare
Alegerile parlamentare din România reprezintă procesul democratic prin care cetățenii cu drept de vot aleg reprezentanții în Parlament, organul legislativ suprem al țării. Aceste alegeri se desfășoară o dată la patru ani și au ca scop desemnarea membrilor celor două camere ale Parlamentului: Camera Deputaților și Senatul. România are un sistem parlamentar bicameral, astfel încât cetățenii votează pentru ambele camere în cadrul aceluiași scrutin.
La alegerile parlamentare, cetățenii români aleg partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți, printr-un sistem de reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate obținute de fiecare partid este proporțional cu voturile primite în fiecare circumscripție.
Parlamentul României este format din Camera Deputaților și Senat. La aceste alegeri, membrii celor două Camere sunt aleși din 43 de circumscripții (41 de județe, municipiul București și diaspora). De asemenea, sunt desemnați și reprezentanții minorităților naționale. În total, sunt aleși 466 de parlamentari pentru un mandat de patru ani.
Un element esențial în procesul electoral este pragul electoral, care limitează fragmentarea politică în Parlament. Pentru a obține mandate, partidele trebuie să depășească pragul de 5% din voturile valabil exprimate la nivel național sau 20% din voturile valide în cel puțin patru circumscripții.
Partidele care reprezintă minoritățile etnice beneficiază de un prag mai mic, pentru a asigura reprezentarea diversității etnice și culturale în Parlament.
Pentru Camera Deputaților, există 42 de circumscripții: 41 pentru județe și municipiul București, plus una specială pentru diaspora. În cazul Senatului, există 43 de circumscripții: 41 pentru județe, una pentru București și una pentru diaspora. Numărul de mandate alocate fiecărei circumscripții depinde de populația acesteia, iar repartizarea acestora se face prin metoda D'Hondt, care asigură o reprezentare proporțională a voturilor.
Ce urmează după alegerile parlamentare
Alegerile parlamentare din 2024 vor influența direct formarea noului Guvern, deși cetățenii nu votează în mod direct pentru Executiv. După scrutin, președintele României va desemna un nou premier, în funcție de rezultatele obținute de partidele politice.
Conform Constituției, premierul este ales după consultarea partidului care obține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.
Lista Guvernului și programul său sunt dezbătute de Camera Deputaților și Senat într-o ședință comună. Pentru validare, este necesar votul majorității deputaților și senatorilor.
Odată aprobat de Parlament, noul premier și echipa sa de miniștri depun jurământul de credință în fața președintelui României, în cadrul ceremoniei oficiale de învestire desfășurată la Palatul Cotroceni.
Ce rol are Parlamentul României
Parlamentul României este autoritatea legislativă supremă și principalul reprezentant al poporului, conform Constituției. Acesta este un parlament bicameral, format din două camere: Senatul (camera superioară) și Camera Deputaților (camera inferioară).
Atât senatorii, cât și deputații sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform legislației electorale. Fiecare mandat durează patru ani, iar o persoană nu poate fi aleasă simultan în ambele camere.
Conform articolului 75 din Constituție, Camera Deputaților este prima cameră sesizată pentru dezbaterea unui proiect de lege în anumite situații, iar în alte cazuri, Senatul preia această responsabilitate. O lege este adoptată doar dacă obține votul ambelor camere.
Articolul 65 reglementează momentele când cele două camere se reunesc în ședință comună. În afara acestor reuniuni, parlamentarii se întâlnesc separat în ședințele fiecărei camere.
În cadrul ședințelor comune, Parlamentul îndeplinește funcții specifice, precum numirea șefilor de servicii secrete, judecătorilor Curții Constituționale, Avocatului Poporului, conducătorilor televiziunii publice și radioului, precum și validarea Guvernului și a programului său. De asemenea, Parlamentul poate demite miniștrii prin moțiune simplă sau moțiune de cenzură.
Parlamentul joacă și un rol internațional important, ratificând tratatele internaționale și adoptând decizii privind politica externă, influențând astfel relațiile României cu alte state și organizații internaționale.