Escrocii reușesc să-i convingă pe oameni să le divulge datele bancare, apoi să le dea toți banii pe care îi au. Așa s-a întâmplat și în cazul unei femei de 74 de ani.
Jurnaliștii de postului de televiziune NOVA au descoperit povestea halucinantă a femeii de 74 de ani din Bulgaria, victimă a unei fraude elaborate. Aceasta a spus că, timp de două luni, a crezut că vorbește la telefon cu polițiști care i-au cerut ajutorul pentru a prinde o grupare de hoți cu ramificații în România și Turcia. A fost convinsă să-și vândă casa, dar și să-și strângă toate economiile și bijuteriile. Întreaga sumă, în jur de 50.000 de euro în leva, adusă în țară în niște dresuri de damă, ar fi aruncat-o într-un coș de gunoi de la o autogară din București. Specialiștii în fraude bancare numesc această metodă - „ajutorul lui Batman”.
Alin Becheanu, membru în comisia antifraudă a ARB: „Nici banca nici poliția nu o să-ți ceară niciodată să faci operațiuni sau să-ți ceară sprijinul prin telefon să prinzi grupări. Dacă închidem apelul și reapelam numărul respectiv o să vedeți că vă raspunde banca, dacă cineva chiar lucrează acolo, o persoană reală.”
Folosind o tehnologie care se numește „Voice Over IP”, hoții își maschează propriul număr de telefon astfel încât victima să vadă că este sunată de un număr care poate fi verificat.
Alin Becheanu, membru în comisia antifraudă a ARB: „Bună ziua, sunt domnul comisar Popescu de la Secția 12, cred că v-a spus doamnă de la bancă ce s-a întâmplat în cazul dumneavoastră. Uite că să aveți încredere că vorbiți cu mine, luați numărul de telefon intrați pe google și o să vedeți că aparține Secției 12 unde lucrez eu. Victima face lucrul ăsta și atunci zice da, aveți dreptate”.
Același lucru s-a întâmplat și în cazul femeii din Bulgaria. Când a încercat să sune la același număr ca să-și recupereze banii, femeia și-a dat seama că a fost victima unei escrocherii. Era finalul lunii octombrie și nici până acum suspecții nu au fost identificați.
Sorin Stănică, comisar-șef al IGPR: „Până în septembrie au fost 3.100 de fapte doar fraude cu investiții semnalate Poliției Române. Când vorbim de criminalitatea cibernetică vorbim de criminalitate transcontinentală. O astfel de faptă se produce cel puțin în două țări, dar se poate produce și în mai multe prin transferuri multiple de bani, prin rețele de cărăuși de bani, o serie de metode prin care autorii fac cât se poate de dificilă investigația”.
Potrivit Directoratului Național de Securitate Cibernetică, doar 7% din numărul păgubiților prin fraude online sau prin telefon reușesc să-și recupereze banii. Autoritățile de la noi, alături de ANCOM, lucrează la un proiect de lege prin care numerele de telefon ale unor instituții publice sau bancare să nu poată fi clonate.