În plus, Guvernul român este gata să ofere și o recompensă pentru recuperarea pieselor rare. Între timp, ministrul Culturii l-a demis pe directorul Muzeului Național de Istorie.
La Muzeul Drents din Țările de Jos cercetarea la fața locului pare că s-a încheiat. La trei zile de la marele jaf, instituția se pregătește de revenirea la normal cu multă precauție de această dată.
Într-un exces de zel, marți, angajații Muzeului din Assen acoperă toate geamurile instituției în timp ce se pregătesc pentru redeschiderea de la finalul săptămânii. Totodată, acolo se află și o delegație a României care a venit să preia restul pieselor dacice care au fost expuse în Olanda.
Reprezentanții Muzeului Național de Istorie au anunțat că delegația noastră a ajuns în micul orășel Assen, ca să verifice și să ridice cele peste 600 de piese de aur și argint rămase în expoziție. Acestea ar putea ajunge înapoi în țară la sfârșitul săptămânii.
„Din cauza evenimentului de sâmbătă dimineață, muzeul este închis momentan”, scrie pe acest afiș în olandeză plasat fix la intrare. Reprezentanții instituției spun însă că muzeul se va redeschide publicului începând de vineri. Asta înseamnă că până atunci vor fi finalizate toate lucrările de renovare în sala care a fost afectată de explozia de sâmbătă. De asemenea, mai poate însemna și că poliția și-a terminat toate investigațiile aici, la fața locului.
În țară, premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre daunele pe care România ar putea să le ceară. „Statul olandez are toată răspunderea acestei situații” - a transmis șeful guvernului.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Dacă asta s-ar fi întâmplat în România, eram cu toții făcuți praf, în mod firesc! De aceea, îi cer ministrului Justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent! Vrem și putem ajuta cu investigatori români. Nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională!”
Directorul Muzeului Național de Istorie, demis
La rândul său, Natalia Intotero, responsabila de la cultură, a anunțat că l-a demis pe directorul Muzeului de Istorie după ce i-a cerut inițial demisia, iar acesta a refuzat.
Natalia Intotero, ministrul Culturii: „A fost o perioadă dificilă de a obține informații din partea directorului MNIR. L-am simțit depășit pe această componentă, de a gestiona o situație de criză, și în special pe partea de comunicare.”
Deocamdată, zilele trec, iar polițiștii au zeci de ponturi de verificat și niciun suspect. Un detectiv olandez de artă apreciază că tezaurul ar fi putut fi distrus până acum.
Arthur Brand, expert în artă: „Este pur și simplu de nevândut. Întreaga lume știe asta. Așa că, probabil, au căutat aurul pentru – aproape că nu îndrăznesc să rostesc cuvintele – a-l topi.”
Pe de altă parte, în cazul furturilor de artă, nu este exclusă posibilitatea ca aceste obiecte prețioase să ajungă să fie tranzacționate pe așa-numitul Dark Web. Această zonă a internetului nu este indexată de motoarele de căutare și poate fi accesată doar prin protocoale specializate, de cei care cunosc adresele de acces. Acolo se regăsesc toate lucrurile ilegale, de la pașapoarte false, arme, droguri sau artă furată. Este o zonă puțin reglementată, dar nu este lipsită total de supravegherea autorităților. Astfel de tranzacții sunt monitorizate atât de polițiști, cât și de specialiștii în cibernetică.
Silviu Stahie, specialist în cibernetică, Bitdefender: „Cred că putem trage concluzia că alți infractori vor cumpăra aceste produse. Ori cei care l-au furat vor aștepta o perioadă să-l pună în vânzare, ori vor încerca să scape cât mai repede prin intermediul Dark Web-ului... Plățile, în general, pe Dark Web se fac, majoritatea, prin criptomonede, iarăși un alt strat de securizare. Unele monede sunt mai transparente decât altele. Foarte greu de spus prin câte mâini va trece până când i se va pierde urma sau până când chiar va ajunge în mâna unui colecționar de artă.”
Statul român a recuperat în perioada 2007-2011 13 brățări dacice răspândite în mai multe state din Europa, dar și în America. Augustin Lazăr, fostul procuror general al României, care s-a ocupat de această anchetă, spune că are toată încrederea că atât coiful de la Coțofenești, cât și cele trei brățări furate din muzeul din Olanda vor fi recuperate.
Augustin Lazăr, fost procuror general al României: „Există varianta cea mai utilizată în această materie de hoți, de a îngheța bunurile în niște cofrete bancare pe parcursul unei perioade de timp, 2, 3, 4, 5 ani, până uită lumea. Acesta se numește procesul de răcire a bunurilor. Acum ne aflăm în perioada fierbinte. Dacă se știe că e bunul de furat, e grav. Fie îl cumpără la un preț foarte scăzut, fie nu-l cumpără deloc.”
Prezent la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Generale, ministrul de Externe Emil Hurezeanu s-a întâlnit cu această ocazie cu omologul său olandez pentru a discuta despre jaf.
Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: „Polițiile comunică între ele. S-a convenit ca această comunicare să existe deocamdată, în funcție de întâmplări noi, de indicii noi în anchetă, doar între celulele de criză, de legătură.”
Deocamdată, anchetatorii iau în calcul toate variantele, inclusiv că jaful a fost pus la cale în urma unui pont din interior.
Se iau în continuare în calcul toate variantele. Poliția olandeză a anunțat și marți că este în curs de desfășurare o anchetă foarte amplă, la care participă zeci de investigatori, fără să precizeze numărul exact al acestora și fără să ne ajute să înțelegem cât de aproape s-ar afla în acest moment de de cei trei infractori.
Dacă luni și duminică dinspre poliția olandeză răzbătea un pic de optimism și speram cu toții că sunt foarte aproape să pună mâna pe jefuitori, marți investigatorii s-au arătat mai degrabă reținuți. Nu oferă foarte multe informații. Au anunțat totuși că au primit până acum peste 150 de ponturi din partea populației. Este vorba despre informații, imagini de pe camerele de supraveghere, dar nu au precizat cât de utile le sunt aceste ponturi. Au menționat totuși că sunt câteva care ar putea fi de valoare și sunt în continuare investigate.
Posibilitatea unui pont din interior
Pe de altă parte, toate opțiunile sunt luate în calcul. E posibil ca cineva, un angajat al muzeului, să fi avut legătură cu jefuitorii, să le fi furnizat informațiile necesare pentru că lovitura a fost una foarte bine pregătită. Hoții au știut exact unde să atace, știau care este configurația locului, au luat exact obiectele pe care le căutau.
Este posibil, totodată, ca ei să fi fugit în Germania, deși nu există o confirmare nici pentru asta, iar această posibilitate devine din ce în ce mai mai puțin plauzibilă, pentru că tocmai ne reamintim că Olanda a impus din nou controalele la frontiera terestră cu Germania de la 9 decembrie. Și, de asemenea, Germania avea deja controale la frontiera cu Olanda din 16 septembrie. Așadar, o fugă cu mașina dintr-o țară în alta ar fi fost destul de riscantă pentru acești jefuitori.
În cele din urmă însă, anchetatorii au spus că își continuă investigația și vor reveni cu informații suplimentare. Au creat chiar o secțiune specială pe site-ul poliției olandeze, unde vin în permanență cu update-uri referitoare la anchetă. Pe de altă parte, reprezentanții muzeului au anunțat marți că vineri își vor redeschide porțile pentru public. Asta înseamnă că până vineri ei vor fi finalizat lucrările de renovare a sălii care a fost distrusă în urma exploziei. Vor pregăti deja următoarea expoziție, pentru că, așa cum am văzut, o delegație a României este deja aici prezentă să preia tezaurul dacic și să-l aducă înapoi acasă.