Modularul a fost livrat, dar n-a fost funcțional decât câteva luni, când pacienții au înghețat de frig, iar parte din aparatură s-a defectat. În prezent e în conservare.
La Lețcani, modularul care a costat 13 milioane de euro, suma plătita de Consiliul Județean Iași și cel de la Neamț a fost folosit doar câteva luni. Azi e în conservare în grija Inspectoratului pentru Situații de Urgenta.
Locotenent Georgică Onofreiasa purtător de cuvânt ISU Iași: „Sunt oprite sursele de energie electrică, noi ajutam doar la întreținerea exterioara”.
Povestea acestui spital începe în luna aprilie 2020. În plina criza sanitară, președintele Consiliului Județean Iași de la acea vreme, Maricel Popa, vine cu ideea unui spital de campanie și a invitat să se alăture proiectului alte cinci județe Bacău, Botoșani, Vaslui, Neamț și Suceava, iar contractantă să fie asociația de dezvoltare regional Euronest care le reunește pe toate.
Pentru cumpărarea spitalului de la Lețcani au cotizat în final doar județele Iași și Neamț . Alegerea furnizorului s-a făcut pe baza de oferte, iar organizatorii au trimis invitații către mai multe companii din întreagă lume. În final au rămas patru companii care îndeplineau criteriile: una din Turcia, una din India și două romanești. Căștigă firma din Turcia.
Acuzații grave în cazul spitalului de la Lețcani
La un moment dat, patronul companiei turce îi cere explicații printr-un mesaj președintelui Consiliului Județean de la acea vreme, Maricel Popa, prin care îl anunță că două persone se recomandă ca fiind consilieri și care le promiteau că pot influența plățile. Euronest a semnat cu turcii pentru 13,2 milioane de euro, 3,4 milioane de euro urmând a fi plătite de Consiliul Județean Neamț.
La Iași urma să fie adus în 20 de zile și montat în 7 un spital din containere cu 250 de paturi dintre care 104 de terapie intensiva.
Maricel Popa, fostul președinte al Consiliului Județean Iași: „Le-am dat noi documentele în iunie, când au fost acei consilieri la Ankara, așa-zișii reprezenantati ai CJ. Noi am înaintat la DNA toate documentele din luna iunie, tot ce au cerut. E un dosar în lucru”.
Sunt patru ani de atunci, iar procurorii încă investighează.
Euronest a contestat în instanță amenzile Curții de Conturi și a obținut rejudecarea cazului pentru că tribunalul a confundat în sentință Camera de Conturi cu Curtea de Conturi. Ne întoarcem în 2020, luna august, când la Lețcani este montat spitalul.
Euronest îi penalizează pe turci, iar suma încasată în final e de 10 milioane de euro. Alte 500.000 de euro sunt plătite din banii ieșenilor prin Consliul Județean pentru a fi pus în funcțiune deși trebuia predat la cheie.
Echipamentele și paturile zac nefolosite
Din cele 104 paturi de terapie intensivă cumpărate au fost avizate doar 48. O parte dintre ele cele ramase zăceau depozitate, iar autoritățile se scuzau pentru aceasta risipa invocând o eventuală nevoie.
Într-un depozit zac peste 100 de paturi pentru că cei care au gândit proiectul, l-au gândit prost de la început. În actuala structură nu pot intra mai mult de 118 paturi. Tot cee ace s-a cumpărat în plus, zace aici și e foarte puțin probabul că vor mai fi folosite vreodată. Aceasta este imaginea risipei în România. Paturi de spital extrem de valoroase care zac nefolosite.
Și așa a fost. În prezent, toara aparatura și paturile care au ieșit din garanție zac în containere care ruginesc. Parte dintre ele plătite de locuitorii județului Neamț care atunci când aveau cea mai mare nevoie de paturi de terapie intensiva nu le-au putut folosi.
Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț: „Am reușit să investim banii nemțenilor bine, cu folos”.
N-au fost investiți cu folos având în vedere că a funcționat doar câteva luni, iar pacienții transferați de la Neamț după ce secția de terapie intensiva a luat foc în noiembrie 2020 au fost și ei ținuți în frig, iar o parte dintre ventilatoare s-au stricat. Așa că a fost închis în ianuarie 2021. Noi am ajuns acolo două luni mai târziu, când defecțiunile tehnice erau vizibile.
Milioane de euro „îngropate” în spitalul de la Lețcani
Modularul de la Lețcani a mai funcționat pentru câteva luni în toamna anului 2021 și a fost operaționalizat sub conducerea MApN. Spitalul e azi sigilat și luat în comodat de Inpectoratul pentru Situații de Urgență pentru 5 ani. În aprilie s-a făcut inventarul bunurilor, iar containerele sunt verificate o dată pe an.
Cele trei milioane de euro ale nemțenilor îngropate la Lețcani ar fi putut fi folosite în interesul oamenilor, ar fi putut fi transformate în modular în curtea Spitalului Județean. Exemplu există deja la Elias. Iar incediul din luna noiembrie avea să demonstreze asta.
Asociația Dăruiește Viață a construit acolo un modular pentru terapie intensivă în momentul în care medicii au realizat că nu mai pot trata pacienți în stare gravă. Pe 14 noiembrie a izbucnit un incendiu în secția de terapie intensivă.
După trei ani de investigații, procurorii au stabilit că focul a pornit de la o lumânare aprinsa la căpătăiul unui pacient aflat în stare gravă. Asociația „Dăruiește Viață” a declanșat o strângere de fonduri și a construit în regim de urgență o secție exterioară de terapie intensivă.
După trei ani încă funcționează perfect și ține în viață un întreg spital. Cu câteva zile înainte de a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influența, l-am întrebat pe Ionel Arsene ce s-ar fi întâmplat dacă la spitalul finanțat de instituția condusă de el dacă nu se contruia o secție de terapie intensivă din donații.
Nu în alta parte era nevoie, ci acolo unde medici își strigau neputință de a trata pacienți. Înainte de încarcerare, Arsene a fugit în Italia și acolo a rămas. Cu banii risipiți de Arsene la Lețcani s-ar fi putut construi un modular ca la carte. Secția AȚI e încă închisă după patru ani de la incendiu și abia anul acesta s-au făcut primele lucrări de reamenajare.
Statul român euează în cele mai complicate și urgente situații
Cazul secției de terapie intensivă de la Piatra Neamț, care arsă în urmă un incendiu în plină pandemie, ne arată că statul român eșuează în cele mai complicate și urgente situații. Iată-ne, azi în această secție chemul s-a luat în care ars și care a fost renovat tot cu bani din donații.
Reporter: „Cu ce bani?”
Dr. Cristina-Daniela Atănăsoaie-Iacob, managerul Spitalului Județean Piatra Neamț: „Cu asociația,200.000 de euro. Și am putea să dam în folosință. Banul public se chltuie mult mai greu”.
Cele 17 paturi din modular sunt tot timpul ocupate cu pacienți în stare gravă. Și în vremea ce modularele construite de statul românul ruginesc și se deprătează în fiecare zi, cel construit din donații, la Piatra Neamț, tratează în fiecare an în medie 2000 de pacienți. De la inaugurare și până acum, aproape 10.000 de bolnavi au trecut prin saloanele amenajate din donații. Sunt 17 paturi pe o suprafață de 850 de metri pătrați.
Unitatea are trei saloane, un oficiu pentru medici de unde pacienții sunt monitorizați video, o bucătărie și un cabinet dotat cu paturi. Întreaga investiție care a cuprins și aparatura specială pentru secțiile de terapie intensivă și întreg sistemul de filtrare al aerului 2,7 milioane de euro.
Reporter: „Ce se va întâmpla cu modularul după ce veți face secția de terapie intensivă din spital?”
Dr. Cristina-Daniela Atănăsoaie-Iacob, managerul Spitalului Județean Piatra Neamț: „Avem ceva proiecte pentru acest modular. În principal am vrea să decontestăm secția de Oncologie, care știți că este înghesuită din cauza reabilitării familiului oncologic. Și ne gândeam să punem aici internările, dizialize, chimioterapia, fotonul pentru chimioterapie”.
Un exemplu încurajator
Exista și autorități care au înțeles că aceste spitale trebuie construite cu simț de răspundere. Consiliul Județean Brașov a construit un modular identic cu cele de la Elias și Neamț după ce Fundația Hera a cerut ajutorul Asociației „Daruiște Viață” care le-a donat documentele de proiectare.
Întreagă construcție i-a costat pe brașoveni puțin peste două milioane de euro, iar în cele 28 de paturi de terapie intensivă au fost tratați până acum mii de pacienți.
Zecile de milioane de euro risipite în pandemie pe aparatura care zace în depozite, dar și modularele ce stau azi închise ne arata că, deși avem un sistem slab finanțat, când vine vorba de risipa nu ne uitam la bani.
Mai trist e că ne uitam la toate aceste investiții eșuate fară să cunoaștem vinovații. Anchetele sunt încă în curs, șefii instituțiilor s-au schimbat, iar noi rămânem cu paguba.