Cuvinte împrumutate din engleză pe care părinții spre exemplu nu le-ar înțelege sunt folosite cu prietenii în discuțiile la școală, facultate sau în timpul liber. Sociologii spun că se adaptează astfel la grupurile din care fac parte, însă de multe ori neologismele afectează calitatea comunicării și mesajele sunt înțelese mai greu de cei din jur.
Fete: „Nouă ne place să ne zicem „slay girl” când suntem de acord cu ceva. „You, slay girl”, O, ce slay-uț.”
Este doar un exemplu despre felul în care se poartă acum coversațiile între tinerii din generațiile Z și Alfa, iar limbajul pe care îl folosesc este tot mai greu de înțeles de ceilalți. În propozițiile lor și-au făcut locul cuvinte precum „rizz”, „boujee” sau „skibidi” și fiecare discuție cu ei este ca și cum am decoda un limbaj secret.
Antonia Mândru, studentă: „Oh you rizz me, oh you are so sigma.
Reporter: Ok, m-am pierdut. Ce înseamnă rizz?
Antonia Mândru, studentă: Rizz ar însemna să lași pe cineva fără cuvinte într-un sens flirty așa. Este o modă să dai crush-ul tău un nume de fruct. Pineapple, mango..”
Reporter: „Cum ai putea tu să mă complimentezi pe mine că eu să nu înțeleg?
Alex Bregadiranu, student: Pot să îți spun că ești slay. Ești îmbăcată slay.
Reporter: Ce înseamnă că sunt îmbrăcată slay?
Alex Bregadiranu, student: Adică drăguț.
Reporter: Cool nu se mai folosește?
Alex Bregadiranu, student: Nu, deja e ... pff”.
Reporter: „Acasă folosești cuvintele acestea?
Andreea, studentă: Uneori cu mama că și pe ea am corupt-o. Tata încă se mai întreabă ce vorbesc astea două”.
„Rizz” - termenul pe care l-ați auzit mai devreme a fost desemnat anul trecut de către Universitatea Oxford cuvântul anului. Cuvântul anului acesta, potrivit dicționarului Collins, este „brat” și descrie o persoană cu atitudine încrezătoare, independentă şi hedonistă.
Specialiștii vorbesc de un fenomen lingvistic în care cuvinte care provin din engleză sunt adaptate și adoptate instant. „Yap” spre exemplu se referă la cineva care vorbește mult, „pookie” e o poreclă pentru cineva drag iar „no cap” este o persoană care nu minte și spune adevărul.
Veronica Nedelcu, director departamentul de filolofie română, Departamentul de Filologie română, Universitatea Ovidius: „Le întâlnim în mediul online pentru că de acolo această influență bruscă și cumva rapidă pentru că este o caracteristică a acestui tip de comunicare, rapiditatea cu care se desfășoara. Aveam de exemplu „carpe diem”, care însemna trăiește clipa, acum e yolo.”
Mihaela Rusu, sociolog: „Vorbim de adaptarea la grupurile de apartenență pentru că ei sunt un grup aparte și apartanența lor se distinge prin utilizarea acestor slang-uri. Afectează calitatea comunicării cu ceilalți din afara grupului, pentru că sunt mai greu de perceput, mai greu de înțeles și mai greu de decodificat mesajele care vin de la ei către ceilalți.”
Lingviștii spun că aceste cuvinte nu vor intra niciodată în dicționarul limbii române și vor dispărea la un moment dat, fiind înlocuite de altele.