Judecătorul de drepturi și libertăți a explicat pe larg de ce a refuzat să o aresteze pe fiica victimei și pe cei doi presupuși asasini care ar fi declanșat explozia la comandă.
Pe cât de convingătoare păreau argumentele procurorului de caz în referatul cu propunerea de arestare preventivă, pe atât de critic este judecătorul de drepturi și libertăți care a respins această propunere și a dispus eliberarea de îndată atât a fiicei victimei, omul de afaceri Ioan Crișan – vorbim de avocata Laura Bîlcea, cât și a celor doi presupuși autori ai acestui asasinat comis în primăvara anului 2021, atunci când mașina în care se afla milionarul arădean a fost aruncată în aer, cu ajutorul unei bombe artizanale detonată de la distanță.
Judecătorul spune în detaliu de ce nu a fost convins că aceste acuzații atât de grave, respectiv de instigare la omor calificat, dar și omor calificat, precum și distrugere, dar și nerespectarea regimului materialelor explozibile și ia fiecare pretinsă probă a procurorului de caz la analiză și practic o desființează.
Plecând, de pildă, de la telefonul ce ar fi fost utilizat pentru declanșarea acestei bombe de la distanță și a cărui rămășițe fuseseră descoperite de criminaliști la locul exploziei. Ei bine, spune magistratul, procurorii nu ar fi făcut dovada fără echivoc că telefonul cu pricina ar fi fost cu adevărat cumpărat de unul dintre suspecți, deși, spuneau anchetatorii, prezența unuia dintre ei ar fi fost remarcată în preajma magazinului unde a fost vândut aparatul, chiar în momentul în care s-ar fi făcut tranzacția.
Judecătorul spune că procurorul nu a făcut dovada că cei doi suspecți au intrat în contact cu explozibil militar
Pe de altă parte însă, spun aceleași motive invocate în încheierea prin care s-a respins propunerea de arestare preventivă, tot anchetatorii ar fi fost cei care nu ar fi făcut dovada că cei doi suspecți care au o pregătire sumară – și, de altfel, spune magistratul, ceea ce s-a întâmplat la Arad ar fi mai degrabă opera unui profesionist- ar fi intrat în contact cu explozibil militar. Pentru că au spus-o cei din laboratoare, explozibilii folosiți la Arad sunt de sorginte militară.
Nu în ultimul rând, judecătorul de la Curtea de Apel București vorbește despre pretinsa implicare a Laurei Bîlcea în acest caz, cea care i-ar fi tocmit pe cei doi suspecți să-i asasineze tatăl. Procurorii de la Parchetul General nu ar fi făcut câtuși de puțin dovada faptului că cei doi suspecți ar fi fost într-adevăr instigați de fiica victimei și cu atât mai puțin că ar fi fost plătiți de ea, pentru a răsplăti practic acest asasinat, chiar dacă în propunerea de arestare preventivă era menționată retragerea unei sume importante de bani, cam 100.000 de euro.
Toate aceste detalii vor fi acum analizate de judecătorii instanței supreme, pentru că deja procurorul de caz a contestat această respingere a propunerii de arestare preventivă.
Curtea de Apel: Motivele aduse de procuror ”reprezintă cel mult indicii, nu probe”
”Judecătorul constată că toate acestea (motivele solicitării procurorului privind arestarea preventivă a suspecţilor Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana - n.red) reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor „fapte de o gravitate deosebită.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că Parchetului i s-au încuviinţat solicitările de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, iar judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ulterior din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au încuviinţat şi au autorizat în decursul celor 3 ani de anchetă măsurile de supraveghere tehnică solicitate, obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea de date privind situaţia financiară a unor persoane, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unor persoane, percheziţii domiciliare, etc.
Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului Curţii, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă”, se arată în motivarea Curţii de Apel.
Instanţa consideră că, pentru a formula astfel de acuzaţii, standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută.