Aceste alegeri vor determina nu doar componența acestui for legislativ, ci și direcția în care va evolua țara în următorii patru ani.
Biroul Electoral Central (BEC) a înregistrat toate candidaturile depuse de partidele politice, alianțele electorale și organizațiile minorităților naționale, iar procesul de înregistrare a fost finalizat pentru 31 de partide și alianțe, precum și pentru 19 organizații ale minorităților naționale.
Pentru a asigura transparența și corectitudinea procesului electoral, Biroul Electoral de Circumscripție pentru cetățenii români din afacerea externă a stabilit prin tragere la sorți ordinea de înscriere a candidaților pe buletinul de vot. Această tragere la sorți a avut loc în ședința din 30 octombrie 2024 și a fost oficializată printr-un comunicat de presă al BEC.
Candidații din Alba
Candidații din Argeș
Candidații din Arad
Candidații din București
Candidații din Bacău
Candidații din Bihor
Candidații din Bistrița-Năsăud
Candidații din Brăila
Candidații din Botoșani
Candidații din Brașov
Candidații din Buzău
Candidații din Cluj
Candidații din Călărași
Candidații din Caraș-Severin
Candidații din Constanța
Candidații din Covasna
Candidații din Dâmbovița
Candidații din diaspora
Candidații din Dolj
Candidații din Gorj
Candidații din Galați
Candidații din Giurgiu
Candidații din Hunedoara
Candidații din Harghita
Candidații din Ilfov
Candidații din Ialomița
Candidații din Iași
Candidații din Mehedinți
Candidații din Maramureș
Candidații din Mureș
Candidații din Neamț
Candidații din Olt
Candidații din Prahova
Candidații din Sibiu
Candidații din Sălaj
Candidații din Satu-Mare
Candidații din Suceava
Candidații din Tulcea
Candidații din Timiș
Candidații din Teleorman
Candidații din Vâlcea
Candidații din Vrancea
Candidații din Vaslui
La alegerile parlamentare din 2024 pot candida persoanele care dețin cetățenia română și au domiciliul stabilit în România.
Conform Constituției, pentru a fi ales în Camera Deputaților, un candidat trebuie să fi împlinit vârsta de cel puțin 23 de ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Candidații se pot înscrie pe listele unui partid sau alianțe politice, sau pot candida ca independenți. Este important de menționat că o persoană nu poate figura simultan pe listele unui partid și ca independent.
În plus, fiecare candidat poate opta fie pentru un loc în Camera Deputaților, fie pentru unul în Senat, dar nu poate candida pentru ambele funcții sau în mai multe circumscripții electorale.
De asemenea, toți candidații născuți înainte de 1 ianuarie 1976 trebuie să depună o declarație pe proprie răspundere privind apartenența sau neapartenența lor la securitatea ca poliție politică, conform legislației penale în vigoare.
În urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 331 vor fi deputați.
Numărul de locuri alocate fiecărei circumscripții este stabilit pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, iar fiecare circumscripție are un număr diferit de mandate pentru Camera Deputaților, în funcție de populație.
· Județul Alba (circumscripția electorală nr. 1): 5 deputați
· Județul Arad (circumscripția electorală nr. 2): 7 deputați
· Județul Argeș (circumscripția electorală nr. 3): 9 deputați
· Județul Bacău (circumscripția electorală nr. 4): 10 deputați
· Județul Bihor (circumscripția electorală nr. 5): 9 deputați
· Județul Bistrița-Năsăud (circumscripția electorală nr. 6): 5 deputați
· Județul Botoșani (circumscripția electorală nr. 7): 6 deputați
· Județul Brașov (circumscripția electorală nr. 8): 9 deputați
· Județul Brăila (circumscripția electorală nr. 9): 5 deputați
· Județul Buzău (circumscripția electorală nr. 10): 7 deputați
· Județul Caraș-Severin (circumscripția electorală nr. 11): 5 deputați
· Județul Călărași (circumscripția electorală nr. 12): 4 deputați
· Județul Cluj (circumscripția electorală nr. 13): 10 deputați
· Județul Constanța (circumscripția electorală nr. 14): 11 deputați
· Județul Covasna (circumscripția electorală nr. 15): 4 deputați
· Județul Dâmbovița (circumscripția electorală nr. 16): 7 deputați
· Județul Dolj (circumscripția electorală nr. 17): 10 deputați
· Județul Galați (circumscripția electorală nr. 18): 9 deputați
· Județul Giurgiu (circumscripția electorală nr. 19): 4 deputați
· Județul Gorj (circumscripția electorală nr. 20): 5 deputați
· Județul Harghita (circumscripția electorală nr. 21): 5 deputați
· Județul Hunedoara (circumscripția electorală nr. 22): 6 deputați
· Județul Ialomița (circumscripția electorală nr. 23): 4 deputați
· Județul Iași (circumscripția electorală nr. 24): 12 deputați
· Județul Ilfov (circumscripția electorală nr. 25): 5 deputați
· Județul Maramureș (circumscripția electorală nr. 26): 7 deputați
· Județul Mehedinți (circumscripția electorală nr. 27): 4 deputați
· Județul Mureș (circumscripția electorală nr. 28): 8 deputați
· Județul Neamț (circumscripția electorală nr. 29): 8 deputați
· Județul Olt (circumscripția electorală nr. 30): 6 deputați
· Județul Prahova (circumscripția electorală nr. 31): 11 deputați
· Județul Satu Mare (circumscripția electorală nr. 32): 5 deputați
· Județul Sălaj (circumscripția electorală nr. 33): 4 deputați
· Județul Sibiu (circumscripția electorală nr. 34): 6 deputați
· Județul Suceava (circumscripția electorală nr. 35): 10 deputați
· Județul Teleorman (circumscripția electorală nr. 36): 5 deputați
· Județul Timiș (circumscripția electorală nr. 37): 10 deputați
· Județul Tulcea (circumscripția electorală nr. 38): 4 deputați
· Județul Vaslui (circumscripția electorală nr. 39): 7 deputați
· Județul Vâlcea (circumscripția electorală nr. 40): 6 deputați
· Județul Vrancea (circumscripția electorală nr. 41): 5 deputați
· Municipiul București (circumscripția electorală nr. 42): 29 de deputați
· Diaspora (circumscripția electorală nr. 43): 4 deputați
Sursa: Legea 208/2015
PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL - cu 630 de candidați, AUR - 621, Forţa Dreptei - 619, UDMR - 596, USR – 589 de candidați.
Alegerile parlamentare din România reprezintă procesul democratic prin care cetățenii cu drept de vot aleg reprezentanții în Parlament, organul legislativ suprem al țării.
Potrivit Articolului 62 din Constituția României, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat”.
Aceste alegeri se desfășoară o dată la patru ani și au ca scop desemnarea membrilor celor două camere ale Parlamentului: Camera Deputaților și Senatul. România are un sistem parlamentar bicameral, astfel încât cetățenii votează pentru ambele camere în cadrul aceluiași scrutin.
În prezent, Parlamentul României este format din 465 de membri: 136 de senatori și 329 de deputați. Acest număr a fost stabilit ținând cont de mai mulți factori, iar printre ei se numără și norma de reprezentare, care variază între cele două camere.
Rezultatele alegerilor parlamentare din 2024 sunt publicate în timp real de Biroul Electoral Central și pot fi văzute pe stirileprotv.ro.
Anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România: alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie primul tur, 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie). Fiecare scrutin are reguli specifice privind arondarea la secțiile de votare și locul unde se poate exercita dreptul de vot.
Românii au trecut deja prin locale, europarlamentare și turul întâi de la prezidențiale. Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.
Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.
Ce trebuie să știi despre alegerile din 1 Decembrie este că românii își aleg reprezentanții în Senat și Camera Deputaților, votând pentru partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți. Sistemul electoral este bazat pe reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid sau alianță propune o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate este calculat proporțional cu voturile obținute, conform metodei D’Hondt.
Camera Deputaților: Este structurată pe 42 de circumscripții electorale – câte una pentru fiecare județ, municipiul București și diaspora.
Senatul: Cuprinde 43 de circumscripții, inclusiv una suplimentară pentru diaspora. Numărul de mandate variază în funcție de populația fiecărei circumscripții.
Deși ambele camere fac parte din Parlamentul României și contribuie la procesul legislativ, structura și componența Senatului și a Camerei Deputaților sunt diferite. Camera Deputaților are un număr mai mare de membri decât Senatul. Ambele camere trebuie să aprobe o lege pentru ca aceasta să fie promulgată de președinte, însă ordinea dezbaterii depinde de natura legii.
Biroul Electoral Central (BEC) a înregistrat toate candidaturile depuse la alegerile parlamentare de partidele politice, alianțele electorale și organizațiile minorităților naționale. În urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 331 de deputați și 134 de senatori vor fi aleși, în funcție de numărul de locuitori și norma de reprezentare specifică fiecărei circumscripții electorale.
• LISTA candidaților pentru Senat la alegerile parlamentare 2024, pe județe
• LISTA candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare 2024, pe județe