În cultura populară, Sfântul Dumitru (sau Sâmedru, așa cum este numit în unele regiuni) este perceput ca o figură cu puteri magice, stăpânind asupra toamnei și iernii.
Semnificația religioasă a Sfântului Dumitru
Sfântul Dimitrie s-a născut în secolul al III-lea în Tesalonic (Grecia) și a fost fiul unui înalt oficial roman. Convertit la creștinism, Dimitrie a fost persecutat de autoritățile romane pentru credința sa, fiind martirizat în anul 306 d.Hr. După moartea sa, mormântul său a devenit un loc de pelerinaj, mulți credincioși considerând că sfântul face minuni, inclusiv izvorârea de mir tămăduitor. În tradiția ortodoxă, Sfântul Dumitru este venerat ca protector al păstorilor și al țăranilor, fiind considerat un sfânt care împarte dreptatea și care veghează asupra comunității rurale.
Sfântul Dumitru în tradiția populară românească
În cultura tradițională românească, Sfântul Dumitru este văzut ca stăpânul iernii, fiind opusul Sfântului Gheorghe (care marchează începutul primăverii și al verii). Se spune că de la Sfântul Gheorghe până la Sfântul Dumitru, pământul este "sub puterea vegetației și a creșterii", iar de la Sfântul Dumitru până la Sfântul Gheorghe, pământul intră în „hibernare”.
Tradiții legate de Sfântul Dumitru
1. Focurile lui Sâmedru
Una dintre cele mai răspândite tradiții de Sfântul Dumitru este aprinderea focurilor rituale, cunoscute ca Focurile lui Sâmedru. În multe sate din Muntenia, Oltenia și sudul Transilvaniei, în seara dinaintea sărbătorii, oamenii aprind focuri mari pe dealuri sau în curți, simbolizând purificarea și protecția comunității. Focurile au rolul de a alunga spiritele rele și de a pregăti sufletele pentru venirea iernii.
Copiii și tinerii sar peste focuri pentru a avea sănătate și noroc, iar oamenii aruncă în foc crenguțe și roade ale câmpului pentru a asigura belșugul în anul următor. Aceasta este o tradiție legată și de cultul morților, întrucât focul este văzut ca o legătură între cei vii și cei plecați.
2. Împărțirea ofrandelor
De Sfântul Dumitru, se obișnuiește ca familiile să împartă pomeni pentru sufletele celor răposați, mai ales sub formă de colaci, mere, nuci și vin. Această tradiție are rolul de a asigura liniștea sufletelor celor decedați și de a aduce binecuvântări asupra familiei care dăruiește ofrandele. În unele zone, femeile pregătesc plăcinte pe care le oferă vecinilor sau trecătorilor, gest considerat aducător de noroc.
3. Târgul de Sfântul Dumitru
În multe regiuni din România, se organizează târguri de Sfântul Dumitru, evenimente cu o lungă tradiție, unde localnicii își vând produsele agricole, uneltele și animalele. Unul dintre cele mai cunoscute târguri este Târgul de Sfântul Dumitru din București. Aceste târguri sunt un prilej de întâlnire pentru comunitate și de pregătire pentru iarnă.
4. Predicția vremii
Tradițiile populare spun că de Sfântul Dumitru se poate prezice cum va fi iarna. Dacă în ziua de 26 octombrie este vreme frumoasă și însorită, se spune că iarna va fi blândă și scurtă. Dacă, în schimb, plouă sau ninge, iarna va fi lungă și geroasă. De asemenea, se spune că dacă oile stau adunate în grup în dimineața de Sfântul Dumitru, iarna va fi grea, iar dacă se împrăștie, va fi o iarnă ușoară.
5. Tunsul coamei cailor
O altă tradiție de Sfântul Dumitru, mai puțin cunoscută astăzi, este tunsul coamei cailor tineri. Se credea că acest ritual va aduce sănătate și putere animalelor pe parcursul iernii. Caii erau considerați esențiali în viața rurală, fiind folosiți atât pentru muncă, cât și pentru transport, iar îngrijirea lor în această zi era un semn de respect și grijă pentru prosperitatea familiei.
Superstiții de Sfântul Dumitru
Sfântul Dumitru este înconjurat de numeroase superstiții, unele dintre ele având legătură cu belșugul și protecția casei, altele fiind legate de spiritele care ar putea să bântuie în această perioadă.
-
Strigoii și spiritele morților – Se crede că de Sfântul Dumitru, spiritele strigoi și morți neliniștiți își fac apariția, iar pentru a-i proteja pe cei vii de influența lor malefică, oamenii obișnuiesc să aprindă lumânări la morminte și să ofere ofrande.
-
Superstiții legate de casă – În ziua de Sfântul Dumitru, oamenii evită să măture prin casă, deoarece se spune că astfel pot „mătura” norocul afară. De asemenea, nu se spală rufe și nu se fac treburi gospodărești grele, pentru a nu atrage ghinionul.
-
Protecția asupra animalelor – În multe zone, se spune că Sfântul Dumitru protejează animalele din gospodărie. O superstiție interesantă este aceea că, în dimineața de Sfântul Dumitru, dacă vacile dau lapte în exces, anul următor va fi unul prosper. O altă credință populară spune că în această zi, proprietarii nu trebuie să dea din hrană din gospodărie altor persoane, pentru a nu pierde norocul și belșugul casei.
Sfântul Dumitru în Calendarul Pastoral
Sfântul Dumitru are și o semnificație pastorală deosebită, fiind considerat protectorul păstorilor. În această perioadă, ciobanii își coborau turmele de la munte pentru iernat și își împărțeau câștigul după lunile de păstorit. Totodată, în unele zone, ciobanii aruncau o pieptănătură în focul lui Sâmedru pentru a afla cum va fi iarna: dacă aceasta se aprindea rapid, se spunea că iarna va fi grea.
Sfântul Dumitru este o sărbătoare profund înrădăcinată în tradiția populară românească, marcată de obiceiuri care reflectă schimbarea anotimpurilor și grija pentru agricultură și gospodărie. De la focurile ritualice și până la târgurile de toamnă și superstițiile legate de vreme, această zi continuă să fie o ocazie importantă de reflecție și pregătire pentru venirea iernii. Respectarea tradițiilor și a superstițiilor de Sfântul Dumitru este un mod de a păstra vie legătura cu strămoșii și cu ritmurile naturii care au guvernat viața rurală de-a lungul secolelor.