Ministrul Educației, Daniel David, a gândit o reformă totală a sistemului de educație și cercetare, astfel încât totul să funcționeze pe bază de competențe și meritocrație. Dacă s-ar aplica măcar o parte din reforma propusă de ministru, cel puțin universitățile românești ar ajunge mai ușor în topurile internaționale, iar cercetarea ar deveni competitivă, la nivel mondial. Ministrul a explicat, ieri, într-o conferință de presă, că analfabetismul funcțional foarte mare trebuie să fie văzut ca o problemă de siguranță națională, iar România ar trebui să investească și în latura umanistă, pentru a ne salva de situația pe care o vedem acum, când majoritatea preferă pseudoștiințele, ajungând să nu mai înțeleagă realitatea. De asemenea, ministrul a atras atenția și asupra riscului ca România să devină „o colonie tehnologică”, dacă se ignoră în continuare nevoia investițiilor în latura cognitivă.
Reformele propuse de ministrul Daniel David nu au fost lucrate de o echipă a Ministerului Educației și nici nu au fost asumate de Guvern, ci vor fi puse în transparență, pentru a exista consultări publice, ca apoi să fie prezentate actualului Executiv și celui care va urma. Ministrul a explicat, ieri, în conferința de presă organizată pentru prezentarea viziunii și a strategiei pe care o propune, că a pornit de la o cercetare pe care a făcut-o personal, după ce a constatat că nu i se pare relevant și suficient nici ceea ce primea din interiorul sistemului de educație din România, nici ceea ce a încercat să obțină de la Inteligența Artificială, astfel încât a studiat toate rapoartele instituțiilor internaționale relevante, pentru a putea avea o imaginea de ansamblu a sistemului și a ceea ce trebuie să fie corectat.
Ministrul propune câteva reforme pe termen scurt, care s-ar putea face în următoarele luni - și care nu au fost luate în calcul inițial, la preluarea mandatului, dar le consideră absolut necesare, după evaluarea pe care a făcut-o. De asemenea, propune reforme generale, pe termen mediu și lung, astfel încât să scadă rata analfabetismului funcțional și universitățile românești să devină relevante în competiția internațională.
David a mai spus că principiul de bază de la care ar trebui să pornească regândirea finanțării sistemului de educație și cercetare este direcționarea fondurilor către zonele de competitivitate și creșterea veniturilor profesorilor, tot pe baza rezultatelor pe care le au, astfel încât să ne îndreptăm către excelență și să ieșim din sistemul actual.
Dacă s-ar aplica această propunere de reformă, s-ar încuraja competitivitatea și performanța, atât a cadrelor didactice, cât și a cercetătorilor - despre care ministrul spune că ar trebui să preia modelul celor mai importante instituții din lume, de acces la proiecte pe bază de concurs și de performanță dovedită, renunțându-se la contractele pe perioadă nedeterminată a celor care intră în cercetare. Acest lucru ar trebui să se poată face, în concepția ministrului, abia după ce un cercetător demonstrează că aduce plusvaloare, astfel încât statul să finanțeze inovația și invențiile relevante, nu o cercetare care își justifică bugetul prin rapoartele de cercetare, fără să aducă beneficii concrete și relevante României.
Pune accentul pe calitate, nu pe cantitate
Pentru a reduce analfabetismul funcțional, Daniel David propune și salarii mai mari pentru profesori, începând cu absolvenții care vor să intre în sistemul didactic, dar și un sistem de creștere a veniturilor cadrelor didactice, peste salariu, prin participarea la diverse programe și proiecte pentru care statul ar trebui să aloce bani. Problema finanțării educației și a cercetării nu a fost rezolvată, în ultimii 35 de ani, de când sistemul a scăzut din ce în ce mai mult în performanță. Ministrul propune și un nou sistem de titularizare și o regândire a examenelor naționale pentru elevi, astfel încât să se evite ieșirea din sistem a celor care au performanțe notabile, dar care până acum au fost dezavantajați de sistemul de examinare.
De asemenea, pe lângă rezolvarea acestei probleme a stimulării profesorilor buni de a intra în sistem și de a face performanțe notabile, David propune o nouă curriculă, prin scăderea numărului de discipline și de ore pe care le au elevii din școli și licee, urmând ca predarea să se facă prin concentrarea pe calitate, nu pe cantitate, pe a explica și a stimula creativitatea și gândirea critică, nu pe memorare și redare mecanică și nici pe principiul „ora și lecția”. Ministrul a explicat că prin această supraîncărcare a elevilor nu s-a obținut decât o scădere alarmantă a calității procesului de predare-învățare și a performanțelor.
David a propus o regândire a numărului de materii și de ore, astfel încât să se încadreze în media europeană, nu să fim „vârful de lance”, cu cea mai încărcată programă școlară, tocmai pentru că s-a dovedit, prin rezultatele obținute în ultimii 20 de ani că un astfel de sistem nu creează mai mulți absolvenți performanți, ci mai puțini, iar rezultatele României sunt cu mult sub cele obținute în celelalte țări.
Avem mai puțini absolvenți de facultate decât alte state
Ministrul Daniel David a atras atenția și asupra faptului că nu sunt prea mulți studenți sau doctori în România, ci mai puțini, față de celelalte state, iar ideea „fabricilor de diplome” a fost întotdeauna un fals. Doar 16% dintre români sunt absolvenți de studii universitare, în timp ce media europeană este de 30%, iar astfel se explică și din ce motiv majoritatea preferă pseudoștiințele - ceea ce a devenit periculos pentru siguranța națională, pe lângă analfabetismul funcțional
„Cum ar arăta România în 100 de oameni? Păi, în primul rând, cam 20 - sigur că am aproximat lucrurile, că și datele de la Institutul de Statistică sunt aproximative - aproximativ 20 din acești 100 de oameni sunt copii, adică până la 18 ani. Cum arată ei? Păi arată cam așa: patru sunt cam pierduți din sistemul educațional. Nu știm unde sunt. Or fi fiind străinătate, or fi în țară, în mediile rurale dezavantajate și nu participă la sistemul de educație. Dar e clar că patru sunt pierduți. Aproximativ cinci sau șase - depinde cum vrei să măsori - se află în zona de analfabetism funcțional. Și îi avem pe ceilalți zece care au măcar nivelul de competență minimal pe care îl așteptăm după un sistem educațional. Am spus minimal, nu înseamnă că sunt la nivelul nu știu cât de înalt”, a explicat Daniel David.
Dacă va fi acceptată strategia de reformare a educației și a cercetării pe care o propune ministrul Daniel David, se va începe cu o evaluare a instituțiilor - institute de cercetare și universități - pe baza căreia se va reorienta și finanțarea, în funcție de rezultate.