Astfel, Munții Apuseni ar putea fi sărbătoriți anual pe data de 21 septembrie, dacă va fi adoptată o propunere legislativă depusă recent la Parlament de un grup de senatori și deputați PSD și PNL. Potrivit inițiatorului proiectului, deputatul clujean Remus Lăpușan, a fost aleasă această dată deoarece venirea „Crăișorului Munților” la Blaj, pe Câmpia Libertății, a fost „momentul decisiv prin care românii transilvăneni au spus NU opresiunii austriece și maghiare asupra lor”.
„Se instituie ziua de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni”, prevede proiectul de lege semnat în total de 20 de parlamentari, majoritatea social-democrați, care a fost pus recent pe masa senatorilor și urmează să intre în procesul de dezbatere parlamentară.
Excursii tematice și promovarea producătorilor locali
Conform documentului, sărbătorirea anuală a Zilei Munților Apuseni va putea fi marcată de autoritățile publice, autoritățile administrației publice centrale și locale, de instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și de organizațiile minorităților naționale, „prin organizarea unor acțiuni și evenimente cu caracter cultural, educativ, artistic și de punere în valoare a potențialului local, prin organizarea de excursii tematice și prin activități de promovare a producătorilor locali din zona Munților Apuseni, în cadrul piețelor volante și a târgurilor dedicate acestora”.
Totodată, autoritățile publice și autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile aparținând minorităților naționale vor putea sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea acțiunilor și evenimentelor prevăzute anterior, în limita alocărilor bugetare aprobate.
„Recunoașterea oficială a acestei zile creează cadrul legal pentru finanțarea evenimentelor culturale organizate cu acest prilej din fonduri publice ale administrației locale și centrale”, spune inițiatorul pe Facebook.
Cu ocazia sărbătorii anuale a Zilei Munților Apuseni, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot produce și difuza materiale care promovează acțiunile și manifestărilor dedicate zilei Munților Apuseni, mai prevede proiectul.
Marchează un moment de cotitură al Revoluției de la ′48
Data aleasă pentru această sărbătoare coincide cu un moment important al Revoluției de la 1848, și anume ziua în care Avram Iancu, supranumit și „Crăișorul Munților”, a ajuns la Blaj, pe Câmpia Libertății, la cea de-a treia mare adunare națională.
„21 septembrie, ziua care l-a adus pe Avram lancu la Blaj, a constituit astfel momentul decisiv prin care românii transilvăneni au spus NU opresiunii austriece și maghiare asupra lor și și-au format propria forță armată care să apere interesele românilor pe nedrept asupriți la ei acasă”, se arată în expunerea de motive.
„Este clar un gest simbolic, prin care consolidăm identitatea locală! 21 septembrie este ziua în care Avram Iancu a ajuns la Blaj, pe Câmpia Libertății, unde românii au decis că vocea lor trebuie să se facă auzită la Curtea de la Viena:
• românii trebuie tratați egal cu toate celelalte popoare din imperiu;
• Transilvania NU se va alipi Ungariei;
• trebuie înființată o armată națională, de aproximativ 300.000 de soldați, care să apere interesele locale”, explică deputatul clujean pe rețeaua de socializare.
Potrivit inițiatorilor, măsura ar contribui la promovarea unui sentiment de mândrie local şi național, stimulând dezvoltarea unei conștiințe istorice şi culturale comune în rândul locuitorilor din Munţii Apuseni.
„Ar putea, de asemenea, să ofere o oportunitate pentru educarea tinerelor generații privitor la evenimentele de la 1848 și importanța lor în contextul formării României moderne. (...) Într-o perioadă în care identitățile locale și naționale sunt importante, sărbătorirea acestei zile ar sublinia continuarea luptei pentru libertate și demnitate a poporului român, contribuind astfel la consolidarea unității naționale”, se arată în expunerea de motive.
Au cea mai lungă peșteră din România
După o scurtă lecție de geografie, în care le spune colegilor din Parlament unde se situează Munții Apuseni pe harta României, dar și cu cine se învecinează ei la nord, sud, est, vest și „pe alocuri”, deputatul de Cluj aduce ca argument în favoarea proiectului legislativ și farmecul acestor munți, care, deși nu au înălțimi mari, au un relief fragmentat de văi și peșteri.
„Astfel, din Culoarul Mureșului, situat la 300 m altitudine, vedem creasta semeață a Masivului Trascău ridicându-se la peste 1.200 m. Cea mai lungă peșteră din România se găsește aici, în Masivul Pădurea Craiului, Peștera Vântului cu o lungime de peste 50 km. De altfel, nu mai puțin de 3.000 de peșteri se găsesc în Munții Apuseni, printre care amintim Peștera Cetățile Ponorului și Peștera Căput.
De asemenea, Apusenii găzduiesc cea mai reprezentativă zonă carstică din România”, spune inițiatorul, în expunerea de motive, amintind, totodată, și de zăcămintele de aur (cea mai cunoscută zonă fiind Roșia Montană - Bucium), de cupru, sulfuri și bauxită, care se găsesc în Apuseni.
Pe lista argumentelor, pe lângă resursele zonei și peisajele mirifice, inițiatorul îi amintește și pe oamenii locului - „adevărate tezaure umane vii”.
Proiectul legislativ „este un pas important în recunoașterea și promovarea valorilor istorice ale Munților Apuseni, în creșterea conștiinței identitare a românilor din această regiune”, susțin inițiatorii în expunerea de motive.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹