În 2023, ministrul liberal al Finanțelor de la acel moment, Marcel Boloș, a iritat populația din România, cu un proiect de lege inserat într-un act normativ-mamut, pentru care Guvernul condus de Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, prin care se dorea limitarea plăților cash în România. Reacția negativă majoritară a societății a făcut, la acel moment, ca Executivul să renunțe la această măsură. În 2025, noul ministru al Finanțelor, Tanczos Barna, repune pe tapet această idee, amenințând că va face imposibilă cel puțin plata taxelor și impozitelor cu bani cash la trezorerii. Acum doi ani, AUR, prin vocea liderilor, promitea că, în anul electoral 2024, va strânge semnături și va organiza un referendum național pentru a trece în Constituție a dreptului fundamental al românilor de a plăti cu bani lichizi. Alegerile locale, europarlamentare, parlamentare și cele prezidențiale anulate au trecut, însă referendumul promis nu a fost organizat niciodată. În schimb, la început de an 2025, AUR vrea un alt referendum, de demitere a președintelui României, Klaus Iohannis, cu trei luni înainte de plecarea sa, oficială, de la Palatul Cotroceni.
Noul ministru al Finanțelor și vicepremier în Guvernul Ciolacu II, Tanczos Barna, de la UDMR, preia o temă controversată de pe vremea predecesorului său Marcel Boloș, de la PNL, și anunță că intenționează să reducă utilizarea plăților în numerar în anumite sectoare economice, „pentru a combate evaziunea fiscală” și „pentru a eficientiza colectarea veniturilor”.
Conform lui Tanczos Barna, măsura va viza domenii cu risc foarte ridicat, unde utilizarea banilor cash favorizează nedeclararea veniturilor. Spre exemplu, se urmărește reducerea utilizării banilor cash pentru colectarea taxelor și impozitelor la nivel local, explicând, în mai multe apariții televizate, că, prin aceasta, se combate evaziunea fiscală, deoarece „numerarul este dificil de urmărit, iar plățile cash reprezintă o cale frecventă de evitare a taxelor”, se reduc costurile administrative, „deoarece tranzacțiile electronice necesită mai puține resurse umane și materiale pentru gestionare” și că va crește trasabilitatea, „deoarece plățile digitale lasă amprentă fiscală, ceea ce ajută statul să monitorizeze fluxurile financiare”.
Acum doi ani, reacția societății a determinat Guvernul să renunțe la o astfel de măsură
Limitarea plăților cash a mai făcut obiectul unei idei similare a lui Marcel Boloș, în anul 2023, însă reacția societății a fost una majoritar potrivnică. Motiv pentru care, în perioada 3-6 noiembrie 2023, a avut loc un sondaj de opinie efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash. Iar rezultatul a fost cel previzibil, respondenții arătându-se net în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar. Din cei 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, 94,1 la sută au răspuns „NU”.
Într-un proiect de ordonanță de revocare a acestor măsuri, Boloș scria că „având în vedere situația de fapt, potrivit căreia societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului, prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune revenirea la plafoanele prevăzute în Legea nr. 70/2015, anterior modificării acestora prin Legea nr. 296/2023”.
Uniunea Avocaților: Se încalcă drepturile și libertățile cetățenești
La momentul respectiv, Uniunea Națională a Barourilor din România arăta, în cadrul unui comunicat de presă remis în 7 noiembrie 2023, că astfel de limitări încalcă drepturile omului.
„În conformitate cu principiul fundamental al drepturilor și libertăților cetățenilor, UNBR subliniază îngrijorarea cu privire la încălcarea iminentă a drepturilor și intereselor persoanelor prin aceste măsuri. Prin reducerea drastică a plafoanelor valorice pentru plățile cu numerar, aceste măsuri transformă dreptul cetățenilor de a efectua plăți într-o obligație, impunând deschiderea unui cont bancar și utilizarea unui card, fapt ce contravine principiului dreptului de dispoziție asupra propriei averi”, atrag atenția avocații.
Garantarea plăților cu numerar, promisă că va fi introdusă în Constituție. Angajamentul, nerespectat
La finalul anului 2023, AUR promitea două obiective majore pentru perioada electorală din 2024, care să satisfacă cea mai importantă categorie a propriilor votanți. Anume, organizarea a două referendumuri pentru revizuirea Constituției: unul pentru definirea familiei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, iar al doilea pentru introducerea în Legea Fundamentală a dreptului de a plăti cu bani cash.
În februarie 2024, partidul condus de George Simion (FOTO) a reluat această temă, anunțând că a demarat procedura de strângere de semnături. Numai că timpul rămas până la alegerile din luna iunie făcea, deja, imposibilă organizarea unui astfel de referendum odată cu europarlamentarele și cu localele. Aceste referendumuri nu au prins contur nici în timpul alegerilor prezidențiale, anulate de către Curtea Constituțională, de la finalul lunii noiembrie și de la începutul lunii decembrie. Iar, imediat după Revelion, AUR împreună cu cei de la POT au anunțat declanșarea procedurilor pentru organizarea unui referendum național, dar nu cu privire la cele două teme promise, ci cu privire la suspendarea președintelui României, Klaus Iohannis, care, în fapt, va pleca din funcție la finalul lunii mai.
Singura voce din AUR care a luat poziție cu privire la intențiile ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, este cea a proaspătului senator Petrișor Peiu, care a reacționat, afirmând că „în programul de guvernare al AUR un principiu de la care nu facem rabat este acela că nu vom renunța la plățile în numerar, nu vom trece la moneda euro sau la alt tip de monedă fizică sau digitală, nu vom adopta mecanisme digitale de control și inginerie socială. Cerem ministrului Tanczos Barna să renunțe la aceste idei crețe și să se concentreze pe problemele vitale ale țării: inflația galopantă, sărăcia cronică, infrastructura în ruină și migrarea masivă”. Niciun cuvânt, însă, despre referendumul promis, tot de AUR, la finalul anului 2023 și la începutul anului 2024, în legătură cu această chestiune.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹