Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature dezvăluie existența unei galaxii uriașe, extrem de bine organizate, formată într-o perioadă considerată prea timpurie pentru apariția unor astfel de structuri. Galaxia spirală barată J0107a a fost observată de cercetători din Japonia și Australia, iar descoperirea sa a fost posibilă datorită observațiilor realizate cu telescopul spațial James Webb și radiotelescopul ALMA din deșertul Atacama.
J0107a – o anomalie galactică în Universul tânăr
J0107a este de 10 ori mai masivă decât Calea Lactee, fiind una dintre cele mai mari galaxii observate la o vârstă atât de fragedă a Universului. Deși galaxiile spiralate barate necesită, în mod normal, miliarde de ani pentru a se forma, această galaxie a apărut surprinzător de devreme și prezintă o bară centrală de gaz și stele extrem de activă.
Această structură internă concentrează în mod eficient gaz cosmic spre centrul galaxiei, unde se produce o explozie de nașteri stelare – de 300% mai intensă decât în Calea Lactee. Numai în bara sa, J0107a generează echivalentul a 500 de stele de tip solar în fiecare an, un ritm spectaculos care contribuie la o activitate luminoasă de 700 de miliarde de sori.
Rețeaua cosmică: sursa misterioasă de combustibil
Radiotelescopul ALMA a permis cercetătorilor să observe un nor molecular imens, cu diametrul de peste 120.000 de ani-lumină, care înconjoară galaxia și o alimentează constant cu gaz. Potrivit cercetătorilor, acest gaz provine din așa-numita „rețea cosmică” – o structură filamentoasă de materie care conectează galaxiile la scară cosmică.
Această rețea ar putea fi responsabilă pentru fluxul constant de gaz care accelerează formarea stelelor și dezvoltarea structurilor galactice mult mai devreme decât anticipau modelele cosmologice anterioare.
O descoperire care poate rescrie istoria Universului
Potrivit astrofizicienei Deanne Fisher, această descoperire sugerează că procesul de organizare galactică – considerat până acum lent și treptat – s-ar putea produce într-un ritm mult mai rapid decât se credea. Totuși, cercetătoarea avertizează că observațiile actuale se bazează pe studierea unei singure galaxii, ceea ce face imposibilă, momentan, extrapolarea concluziilor la scară largă.
„Avem nevoie de mai multe observații pentru a putea trasa cu acuratețe istoria formării galaxiilor”, subliniază Fisher.
Ce urmează?
Astronomii așteaptă noi date de la telescopul James Webb și de la alte instrumente de ultimă generație pentru a determina cât de frecvente sunt astfel de galaxii masive și organizate în Universul timpuriu. Dacă J0107a nu este o excepție, întreaga teorie a formării galaxiilor ar putea avea nevoie de o revizuire fundamentală.
Sursa: AGERPRES