Doi dintre clienții păgubiți în dosarul Nordis au povestit luni seară cum au rămas fără bani după ce au investit în proiectele acestei companii imobiliare.
Unul dintre aceștia, Marius Dragu, a detaliat, la Antena 3 CNN, ce s-a întâmplat după ce a plătit în jur de 125.000 de euro pentru două studiouri în Mamaia și a semnat o promisiune de vânzare-cumpărare, înainte ca blocurile să fie construite.
„Este vorba despre două studiouri la Mamaia, în acele corpuri hoteliere. Asta s-a întâmplat spre sfârșitul anului 2019. Am achitat integral prin promisiune de vânzare-cumpărare în fața notarului, în jur de 125.000 euro pentru ambele. Am constatat la începutul anului 2024 că unul dintre ele a fost vândut. Cum am făcut asta? În urma unei expertize a unui expert cadastrist am descoperit faptul că unul din corpul 2 clădire hotelieră a fost vțndut către o altă societate. Au fost cazuri în corpul doi în care s-a semnat promisiune de vânzare-cumpărare în 2019-2020, în momentul în care nu era făcută apartamentarea, adică nu apăreau acele unități ca și cadastrate”, a spus Dragu.
„Atunci când am semnat promisiunea de vânzare-cumpărare apartamentarea nu era făcută, într-adevăr, nu aveam cum să înscriu în cartea funciară. Însă problema intervine în momentul când notarul nu preia aceste promisiuni și nu le include în apartamentamentare, le uită. După care, după apartamentare același notar mai încheie o promisiune de vânzare-cumpărare pentru aceeași unitate dar către alt promitent cumpărător, după care vine un al treilea și semnează un contract de vânzare-cumpărare. Notarul avea obligația ca în apartamentare să preia toate promisiunile de vânzare și să le treacă în promisiune. Și lasă responsabilitatea pe semnătura unuia dintre administrator, ceea ce s-a întâmplat de exemplu în corpul doi, iar după apartamentare aceeși unitate a fost vândută către altcineva”, a mai spus el, potrivit site-ului televiziunii citate.
Conform acestuia, notarul avea obligația ca în apartamentare să preia toate promisiunile de vânzare și să le treacă în promisiune. „Și lasă responsabilitatea pe semnătura unuia dintre administrator, ceea ce s-a întâmplat de exemplu în corpul doi, iar după apartamentare aceeși unitate a fost vândută către altcineva”, a adăugat Dragu.
„Deci pentru a sintetiza: același notar face o promisiune de vânzare-cumpărare înainte de apartamentamentare, uită atunci când face apartamentarea să includă acea promisiune de vânzare-cumpărare, pe care același notar a făcut-o, și pune responsabilitate pe administrator sub semnătură privată cum că acel administrator a trecut toate promisiunile, deși a uitat, și același notar, după apartamentare, vinde unitatea altei persoane. Așa s-a întâmplat mai multe cazuri, nu nu numai într-un caz și probabil la asta se referă și acuzarea și ancheta”, a mai povestit Marius Dragu.
Un alt păgubit, George Covaciu, afirmă că a plătit 70.000 de euro pentru un apartament în Mamaia, pe care nu l-a primit niciodată.
„Mă simt înșelat, din toate punctele de vedere. Eu îmi doresc măcar banii înapoi. Am plătit un apartament Rimini în Mamaia, în corpul 1. Corpul s-a construit, dar nu ne-au fost date unitățile. Noi am încercat să luăm legătura cu ei ca să ne facă contractul final, dar am fost refuzați. au zis că o să vedem, că vă vom face contractul final, dar nici până în ziua de ani nu s-a încheiat nimic. În fiecare lună am fost la ei la Mamaia și în fiecare lună eram mințit, timp de un an jumătate. Am fost la doamna Băsescu, iar renunțarea la promisiune am făcut-o undeva la Constanța. Dânșii lucrau și cu alți notari, cu doar cu doamnele (Ioana) Băsescu și (Andreea) Cosma”, a declarat el.
Covaciu a adăugat că nu mai are nicio speranță că își va putea recupera vreodată banii.
„După renunțare, după alte 3 luni tot nu mi-au dat banii înapoi. Apoi am fost nevoit să merg la executorul judecătoresc”, a adăugat George Covaciu.
Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă, luaţi cu duba de la DIICOT şi duşi în arestul Poliţiei
Laura Vicol, fosta şefă a Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, au fost scoşi luni seară din sediul DIICOT şi duşi cu duba în arestul Poliţiei.
Cei doi au fost reţinuţi după mai multe ore de audieri, fiind acuzaţi de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată şi aderare la grup infracţional organizat, potrivit Agerpres.
La ieşirea din sediul DIICOT, Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă nu au dorit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
Alte cinci persoane au fost reţinute în acest dosar. Este vorba de Gheorghe Poştoacă, acţionar principal alături de Vladimir Ciorbă în Nordis Group, Florin Poştoacă – director de vânzări, Sanda Răileanu – director economic, Gabriela Vasile şi Matei Cristian.
Tot luni, au fost audiate Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, precum şi fosta deputată PSD Andreea Cosma, pentru implicarea lor în afacerea Nordis, în calitate de notăriţe, însă ele au fost lăsate să plece acasă.
Prejudiciu uriaș
Luni dimineaţa, procurorii au efectuat zeci de percheziţii în România şi în Monaco, printre care şi la domiciliul soţilor Ciorbă – Vicol, dar şi la sediul companiei Nordis, într-un dosar ce vizează infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor şi evaziune fiscală, în care prejudiciul se ridică la peste 195 de milioane de euro.
În urma percheziţiilor, au fost ridicaţi saci cu documente, dar şi obiecte de valoare din locuinţa soţilor Ciorbă – Vicol.
Ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.
Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).