Arestat de multe ori în regimul Ceaușescu, ultima oară chiar după evenimentele de la Timișoara, luptătorul anticomunist Gabriel Andreescu a solicitat pe 20 decembrie 2024 date despre Călin Georgescu la CNSAS. Andreescu este cercetător acreditat. A primit răspunsul pe 22 ianuarie. Acum face public ce a primit și oferă perspectiva sa.
- Gabriel Andreescu scrie, în articolul publicat în Contributors, că SRI și SIE îl consideră personaj de siguranță națională pe Mircea Malița, dar că nu pot aplica același criteriu la Călin Georgescu sau la orice alt candidat.
- ”Informația despre scheleții din dulap ai unui potențial președinte este de un covârșitor interes public. Depășește cu totul competența SRI și SIE să decidă dacă reține sau nu informația relevantă din arhive privitoare la cel care ar reprezenta statul român şi ar fi garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării”, scrie cercetătorul.
- Gabriel Andreescu a luat atitudine și când Marcel Ciolacu a pretins că deține în mod legitim un certificat de revoluționar, pentru că ar fi luptat în Buzău. Andreescu a numit pretenția lui Ciolacu ”o rușine”, amintind că el însuși a fost singurul arestat la Buzău, pentru că se afla pe listele de anticomuniști ai Securității.
Responsabilitatea directă a SRI și SIE pentru actuala criză
de Gabriel Andreescu
Gabriel Andreescu, Foto: Agerpres„Suntem într-o criză electorală, instituțională și politică. Din când în când, dăm de câte un fir al explicațiilor ei.
Pe 20 decembrie 2024 am solicitat CNSAS citirea a mai multe dosare. Am acreditare de cercetător de la începutul anilor 2000. Exceptând micile controverse ale începutului și cele câteva „hâcuri” de mai târziu, pe detalii sensibile, dialogul cu instituția a fost, în timpul celor două decenii, foarte bun.
Atenția mea se îndrepta în primul rând spre ce conține Arhiva Securității despre Călin Georgescu, Mircea Malița și Ilie Bădescu. Pe 22 ianuarie am primit răspunsul. Apreciez intervalul de timp dintre cerere și reacția CNSAS drept unul rezonabil .
Răspunsul CNSAS: dosarele lui Călin Georgescu și al lui Mircea Malița nu au ajuns la noi
Dosarele mă interesau ca să găsesc informații despre Călin Georgescu. Mircea Malița pare să fi fost o persoană care a contat în promovarea lui Călin Georgescu prin organizații cărora Malița le-a fost fondator, Georgescu, profitor. Nu am găsit detalii privind susținerea de către Malița a carierei lui Georgescu în Ministerul Afacerilor Externe.
Prezent zeci de ani în structurile diplomației românești (fost ministru adjunct la MAE, fost ambasador în Elveția și în SUA), fost membru al CC al PCR (1972-1980), Mircea Malița avea această putere.
Speram ca eventual, dosarul de securitate a lui Malița să fi înregistrat intersecția cu Călin Georgescu, la sfârșitul anilor 1980, când acesta ieșise în Occident.
Dosarul lui Mircea Malița (de la SRI ori SIE) nu a ajuns la CNSAS. Ceea ce înseamnă că Serviciile îl consideră de siguranță națională. O personalitate politică precum Malița avea sigur deschis un dosar pregătit, printre altele, pentru Elena Ceaușescu, după ce academicianul-diplomat căzuse în „dizgrațiile” ei.
Am cerut dosarul lui Ilie Bădescu de la CNSAS să văd dacă acolo există explicații ale propensiunilor național-comuniste și pro-rusești ale sociologului și astfel, de ce el și Georgescu, „aceste două spirite luminate”, se întâlnesc și se susțin astăzi.
„Materialele despre Călin Georgescu din Arhiva Securității ar fi trebuit să se afle astăzi la CNSAS”
Spre deosebire de ceilalți pe lista mea de cercetare, materialele despre Călin Georgescu din Arhiva Securității ar fi trebuit să se afle astăzi la CNSAS. Consiliul face filtrul candidaților la alegeri.
CNSAS trebuie să verifice dacă persoanele intrate în cursa prezidenţialilor au lucrat, ori nu, pentru Securitate sau au fost colaboratori (ori nu) ai ei.
Legea precizează că obligația îi este atribuită CNSAS „pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public” cetăţenilor români, presei, organizaţiilor neguvernamentale și partidelor politice, autorităţilor şi instituţiilor publice[4]. În acest scop, Consiliul cere SRI și SIE dosarele aflate în posesia lor.
Verificarea se face înainte de alegeri
Este de notat că prin excepție față de candidații la alte demnități, în cazul celor care intră în cursa pentru funcția de președinte al României, verificarea se face înaintea alegerilor, în regim de urgență, în câteva zile.
Serviciile de informații nu furnizează CNSAS dosarele de securitate pe care le consideră de siguranță națională (cu concursul, palid al Colegiului CNSAS, care are reprezentanți în Comisiile mixte de evaluare). Dacă nu au transmis dosarul lui Călin Georgescu la CNSAS înainte de începutul procesului electoral, înseamnă că SRI și SIE s-au prevalat de rolul lor de veghetor asupra documentelor clasificate.
Doar că pretenția Serviciilor de informații de a hotărî asupra accesului la dosarul lui Călin Georgescu se lovește de dreptul votanților și organizațiilor de acces la informaţiile de interes public.
Informația despre scheleții din dulap ai unui potențial președinte este de un covârșitor interes public.
Depășește cu totul competența SRI și SIE să decidă dacă reține sau nu informația relevantă din arhive privitoare la cel care:
- Ar reprezenta statul român şi ar fi garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării
- Ar veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice; care ar încheia tratate internaţionale în numele României
- Ar fi comandantul forţelor armate şi ar îndeplini funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, structură având puterea să dea ordin Serviciilor de informații.
Să nu fi deschis Securitatea un dosar de urmărire informativă sau de colaborator pe numele lui Călin Georgescu? Cu datele pe care le avem despre el, o asemenea situație apare prea puțin probabilă.
Când MRU a cerut verificarea diplomaților care aveau legături cu Securitatea, Georgescu a plecat din MAE
Dintre multele argumente, l-aș invoca pe cel „ieșit” din interviul luat recent lui Mihai Răzvan Ungureanu pe HotNews, de către Eugen Istodor. MRU a fost director SIE, fost ministru de Externe, fost premier.
Venind în ministerul de Externe, povestește Ungureanu, a hotărât retragerea diplomaților care au colaborat cu fosta Securitate. A cerut acestora să se supună verificărilor. Călin Georgescu a plecat, nedorind „să se supună examenului”. Ce poate fi mai doveditor?
SRI și SIE să declare că nu au găsit nimic
Serviciile de informații au obligația să declare public că au căutat și nu au găsit nimic despre „prezidențiabil” în arhiva lor. Situația la care s-a ajuns este de o asemenea gravitate, încât Parlamentul are responsabilitatea să verifice susținerile Serviciilor în „cazul Georgescu” printr-o Comisie de anchetă – nu doar prin Comisiile de control ale SRI și SIE, compromise.
Serviciile și-au permis de-a lungul timpului să nege flagrant principiul interesului public, acoperind trecutul a mulți înalți demnitari de stat.
Dau două exemple „de vârf” din zecile posibile. În alegerile din anul 2000, dosarul lui Ion Iliescu nu a fost trimis la CNSAS și multiplul președinte nu a primit verdictul „colaborator al Securității” deși fusese secretar al PCR pe județ (de-ar fi fost doar atât), iar atribuția „postului”, de a coordona Securitatea, îl plasa automat în categorie – conform legii de atunci.
În același an, SRI și SIE au transmis CNSAS că Ristea Priboi nu figurează cu activităţi de poliţie politică.
Or, în anii ’80, Priboi fusese şeful-adjunct al Centrului de Informații Externe care îi supraveghea pe opozanții regimului din străinătate. Sub comanda lui fuseseră trimise cărţile-bombă unor români, fusese înjunghiat Emil Georgescu, colaborator al postului de radio Europa Liberă, a fost pusă o bombă la sediul postului de radio din München etc. etc.
Culmea obrăzniciei instituționale a fost numirea lui Priboi ca şef al Comisiei parlamentare de control a SIE.
Georgescu – o amenințare la identitatea noastră democratică
SRI și SIE au nu doar obligația să aducă la cunoștința opiniei publice informațiile despre trecutul lui Călin Georgescu de până în 1989. Ci, în actualul context limită, să clarifice traiectoria acestuia în ultimii 35 de ani.
Georgescu este vârful de lance al unui proces care amenință evoluția noastră spre tipul de civilizație de care ne-am legat identitatea în istorie.
Criza actuală, electorală, instituțională și politică, reprezintă o amenințare la siguranța națională fără comparație cu „amenințarea” deschiderii unor dosare clasificate deținute de Servicii. Eșecul instituțiilor a căror rațiune de a fi este chiar protejarea noastră de asemenea încercări limită este absolut catastrofal”.