Este un buget prudent, bazat pe o creștere economică de 2,5%, a spus joi seara ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, la o întâlnire cu presa pe tema proiectului de buget pentru 2025. „Bugetul din acest an este începutul unei noi perioade, pentru că avem de rezolvat câteva probleme structurale”, a spus joi seara ministrul Finanțelor.
Cel mai probabil luni proiectul va ajunge în Parlament pentru a fi depuse eventuale amendamente, după care va ajunge la vot pentru a intra cât mai repede în vigoare.
„Investim în viitor, în îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor publice. Bugetul pentru educație crește cu 10%, Ministerul Transporturilor va avea cu 20% mai mulți bani, Ministerul Sănătății va avea un buget mai mare cu 50% față de 2024, și Ministerul Mediului o creștere de 51%”, a precizat Tanczos Barna.
Prezentă la întâlnirea de joi după amiază cu presa, Daniela Pescaru, coordonarea Departamentului Buget din Ministerul Finanțelor, a spus că Apărarea va primi 2,23% din PIB, cu posibilitatea de a urca alocarea până la 2,5% în funcție de cheltuielile pe care le fac.
„Banii alocați vor asigura continuarea investițiilor la autostrăzile Sibiu-Pitești, Sibiu-Făgăraș, Focșani-Bacău, Ploiești-Buzău, Buzău-Focșani și reabilitarea liniilor de cale ferată. Vor beneficia de fonduri proiectele de construcție a spitalelor regionale de urgență Craiova, Iași și Cluj, și vom avea investiții semnificative în sisteme de apă și canalizare, cât și în centrele de colectare selectivă a deșeurilor”, a continuat ministrul.
Ministrul Finanțelor spune că „bugetul va susține digitalizarea universităților, dar și construcția de campusuri pentru învățământul dual”.
Ministrul a vorbit joi în fața ziariștilor despre vulnerabilitățile economiei românești, prima dintre ele fiind cea a deficitelor gemene: cel bugetar și cel de cont curent. A doua vulnerabilitate este dezvoltarea inegală a județelor României. Unele județe sunt cu PIB/capita la peste 100% din media UE, altele sunt la 50%. ”Aceste probleme trebuie în viitor rezolvate”, a spus ministrul.
De asemenea, România are cele mai mici venituri bugetare ca raport în PIB din UE dar în același timp și cele mai mari cheltuieli cu salariile funcționarilor publici. Practic, a spus Tanczos Barna, 30% din veniturile bugetare se duc în plata salariilor funcționarilor publici.
Ministrul Finanțelor a mai spus că deciziile S&P de schimbare a perspectivei de la stabilă la negativă nu a fost sancționată de piețele financiare întrucât acestea se așteptau ca, după ce Fitch operase o schimbare similară, și S&P să procedeze de aceeași manieră. „Noi trebuie să demonstrăm seriozitate și să-i convingem că suntem capabili să ne respectăm angajamentele asumate”, spune Tanczos Barna.
El a lăudat conducerea BNR care a ajutat economia prin menținerea unui curs stabil al leului. De asemenea, de menționat e și faptul că el este primul demnitar care a amintit de provocările demografice, care vor afecta finanțele țării în viitor.
Bugetul pe 2023 și cel pe 2024 au fost prost scrise. România urma să aibe un deficit fiscal de 5% în 2024, dar realitatea a arătat că nivelul derapajului a fost de peste 8%. Reamintim că Guvernul Ciolacu 1 a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, scrie Snoop.ro.
Desigur, evenimente interne sau externe imprevizibile pot oricând arunca în aer calculele pe care se bazează actualul Guvern. Dar, să sperăm că de data aceasta avem în față un document credibil construit cu seriozitate.