Estonia a lansat o operațiune navală pentru a proteja cablul electric submarin Estlink 1 în Marea Baltică, a declarat vineri ministrul de externe Margus Tsahkna. De asemenea, ministru apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a evocat articolul 4 al NATO, spunând însă că s-ar putea să nu se ajungă până acolo dacă țările aliate sau comandamentul forțelor din Europa vor răspunde la apelurile de asistență în protejarea infrastructurii maritime critice.
- UPDATE 12:35 Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a vorbit cu premierul estonian Kristen Michal și cu președintele finlandez Alexander Stubb despre posibila sabotare a cablurilor submarine. „NATO își va spori prezența militară în Marea Baltică”, a spus Rutte pe rețeaua X. „NATO este solidară cu aliații și condamnă orice atac asupra infrastructurii esențiale”, a adăugat el.
Anunțul Estoniei a venit după ce, joi, Finlanda a sechestrat joi pe Marea Baltică o navă suspectată ca făcând parte din „flota fantomă” a Rusiei sub suspiciunea că a provocat miercuri o întrerupere a cablului electric submarin Estlink 2 care leagă Finlanda și Estonia și că, de asemenea, a deteriorat sau rupt patru cabluri de internet.
„Dacă există o amenințare la adresa infrastructurii submarine esențiale din regiunea noastră, va exista și un răspuns”, a scris Tsahkna pe platforma X.
„Am decis joi seară împreună cu comandantul forțelor de apărare să lansăm o operațiune navală în această dimineață, nava Raju a marinei estoniene a plecat deja pentru a proteja EstLink 1”, a declarat vineri ministrul estonian apărării Hanno Pevkur la un post de radio, potrivit publicației err.ee.
„Facem asta pentru a ne asigura că nu se întâmplă nimic acolo și că legătura noastră esențială cu Finlanda rămâne operațională”, a adăugat el.
Estonia evocă articolul 4 al NATO
Pevkur l-a contactat imediat pe ministrul finlandez al apărării după ședința de joi a guvernului estonian și a propus ca Estonia și Finlanda să păzească împreună EstLink 1.
„Nu doar cu Finlanda, ci cu toți aliații noștri, într-adevăr. Finlandezii discută acest lucru astăzi și cred că ni se vor alătura. În plus, am convenit joi că NATO se va angaja la nivel militar. Comandantul forțelor de apărare îl va suna astăzi pe comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR)”, a spus el.
Pevkur a afirmat că evoluțiile ulterioare sunt o chestiune militară și tactică și este posibil să nici nu fie necesar să discute dacă aceasta implică consultări în temeiul articolului 4 sau încheierea de acorduri bilaterale.
- ARTICOLUL 4 al NATO prevede că țările membre „se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre ele este amenințată.” Acesta vine înainte de prevederea esențială din Tratatul NATO, Articolul 5, care prevede că un atac asupra unei țări membre este un atac împotriva tuturor.
„Pentru noi, viteza de reacție este crucială. Dacă SACEUR și comandantul forțelor de apărare ajung la un acord, o soluție ar putea fi, de exemplu, desfășurarea de forțe suedeze aici. Sau ar putea fi vorba de Germania, Polonia sau oricine altcineva. Prin intermediul relațiilor bilaterale, putem găsi soluții mai rapide decât să așteptăm NATO în ansamblu”, a spus ministrul estonian al apărării.
În același timp, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa are, de asemenea, autoritatea de a desfășura independent grupuri navale NATO.
„Aceste activități sunt în desfășurare încă de joi și cred că putem asigura funcționalitatea EstLink 1 în cooperare cu aliații noștri”, a mai declarat Pevkur.
Finlanda a sechestrat o navă din „flota fantomă” a Rusiei
Autoritățile finlandeze au abordat și sechestrat joi o navă care transporta petrol rusesc în Marea Baltică, suspectată că a rupt cablul electric submarin Estlink 1 care leagă Finlanda și Estonia cu o zi înainte și că, de asemenea, a deteriorat sau rupt patru linii de internet, notează Reuters.
Nava înregistrată în Insulele Cook, denumită Eagle S, a fost abordată de un echipaj al gărzii de coastă finlandeze care a preluat comanda și a dus-o în apele finlandeze.
„Investigăm un sabotaj grav. Potrivit informațiilor noastre, o ancoră a navei care face obiectul anchetei a provocat avaria”, a declarat Robin Lardot, directorul Biroului Național de Investigații finlandez.
Serviciul vamal finlandez a spus că a confiscat încărcătura navei și că se crede că Eagle S aparține așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, formată din vechi petroliere care încearcă să se sustragă sancțiunilor privind vânzarea de petrol rusesc.
Două cabluri de fibră optică deținute de operatorul finlandez Elisa care leagă Finlanda de Estonia au fost rupte, în timp ce o a treia legătură între cele două țări, deținută de Citic din China, a fost avariată, a declarat agenția finlandeză de transport și comunicații Traficom.
Un al patrulea cablu de internet care lega Finlanda și Germania și care aparține grupului finlandez Cinia ar fi fost, de asemenea, secționat, a declarat agenția.
Mark Rutte: NATO este pregătit să ofere sprijin suplimentar
„Ne coordonăm îndeaproape cu aliații noștri și suntem pregătiți să le sprijinim investigațiile”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, adăugând că incidentul a subliniat necesitatea unei cooperări internaționale mai strânse pentru protejarea infrastructurii submarine esențiale.
„Urmărim investigațiile efectuate de Estonia și Finlanda și suntem pregătiți să oferim sprijin suplimentar”, a anunțat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o postare pe X.
Guvernele finlandez și estonian au organizat joi reuniuni extraordinare pentru a evalua situația.
Țările de la Marea Baltică sunt în stare de alertă maximă cu privire la potențiale acte de sabotaj în urma unei serii de întreruperi ale cablurilor electrice, ale legăturilor de telecomunicații și ale conductelor de gaze începând din 2022, deși echipamentele submarine sunt, de asemenea, supuse și defecțiunilor tehnice și accidentelor.
Tensiunile au crescut în jurul Mării Baltice de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
O serie de explozii subacvatice au avariat conductele Nord Stream care transportau gaz rusesc către Europa în septembrie 2022, dar cauza exploziilor nu a fost încă stabilită.
O conductă submarină de gaze dintre Finlanda și Estonia a fost închisă după ce ancora unui cargobot chinezesc a avariat-o în octombrie 2023.