Croații se pregătesc să își aleagă duminică președintele, un scrutin în care victoria pare că îi va reveni actualului președinte, Zoran Milanovic, în trecut socialist, dar care acum cochetează tot mai mult cu retorica populistă, scrie France Presse.
Ales președinte în 2020 după o lungă carieră politică, Milanovic îi devansează pe ceilalți șapte candidați în sondaje și se bucură de peste 30% din intențiile de vot. Cu toate acestea, este puțin probabil să câștige alegerile în primul tur: conform celor mai recente sondaje de opinie, el se va confrunta cu candidatul HDZ (dreapta conservatoare), Dragan Primorac, în al doilea tur.
Președintele, văzut ca un factor de stabilitate
Deși are puține puteri, președintele este văzut de croați ca un vector de stabilitate și un factor care asigură buna funcționare a instituțiilor. El este, de asemenea, șeful forțelor armate și reprezentantul țării pe scena internațională în această țară de 3,8 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene din 2013.
„Puterile sale sunt minime, dar președintele poate face multe”, a explicat Davor Faget, fost diplomat, „așa că trebuie să fie o persoană cu demnitate, care se pricepe”, a adăugat Faget, care speră ca Milanovic să obțină un al doilea mandat.
Într-o țară marcată de numeroase scandaluri financiare în care sunt implicați politicieni – mai mult de o duzină de miniștri au trebuit să demisioneze din 2016, când HDZ a venit la putere – Milanovic joacă rolul opoziției față de un partid de dreapta portretizat drept corupt.
Schimb de insulte în campania electorală
Alegerile au devenit un duel între doi oameni: președintele în exercițiu și inamicul său declarat – actualul prim-ministru, Andrej Plenkovic.
„Acest duel între prim-ministru și președinte este o constantă a politicii croate de un deceniu”, a declarat pentru AFP analistul politic Tihomir Cipek.
Schimburile de insulte sunt, prin urmare, obișnuite.
Candidatul HDZ Dragan Primorac, un cunoscut medic și om de știință, a denunțat o țară „dezonorată de acțiunile președintelui”, pe care l-a acuzat că nu iubește „nici țara, nici munca”, că „se trezește la 11.30” și că „îi place să se certe”.
În schimb, Milanovic – care, de la începutul campaniei, și-a redus la minimum ironiile – l-a acuzat totuși pe premier că este „un pericol pentru democrația croată” și a criticat „un om și un partid care conduc Croația în mod iresponsabil”.
Aflați la mijloc, alegătorii se plictisesc.
„Programele candidaților sunt mediocre”, rezumă Katarina Kozul Baranovic, designer. „Totul se învârte în jurul certurilor în loc să propună lucruri constructive, programe”, adaugă această femeie de 48 de ani care va vota pentru „răul cel mai mic”.
Pe de altă parte, alegătorii mai tineri sunt îngrijorați de viitorul lor și sunt mai ales pesimiști cu privire la șansele de a avea o casă, un loc de muncă sau de a-și putea întemeia o familie, într-o țară în care 400.000 de persoane au emigrat din 2013.
„Poate de aceea nu prea votăm”, explică Iva Jurisic, o studentă de 18 ani. „Pentru că suntem fataliști. Nu ne așteptăm la prea multe”, a adăugat ea.