Atât timp cât manualele de istorie de clasa a XII-a sunt pline de informații care transmit ideea că spațiul românesc a fost încă de la începuturile sale unul după care „dușmanii” au jinduit, că națiunea română a existat încă din evul mediu timpuriu, iar „patrioții” s-au luptat încă din vremea voievozilor pentru păstrarea „ființei statale”, nu trebuie să ne mirăm că societatea nu are anticorpii necesari combaterii unui discurs populist, scrie în Contributors.ro Andrei Avram, profesor de istorie la un liceu din București. El atrage atenția că manualele de clasa a XII-a sunt pline de „lozinci patriotarde“ și nu mai au nicio legătură cu abordările istoriografice din epoca postdecembristă.
Profesorul spune că, de multe ori simte că tot ceea ce construiește în clasele IX-XI este distrus în clasa a XII-a, iar „ceea ce ar trebui să fie o încununare a efortului depus în primii trei ani de liceu se transformă în lozinci patriotarde”.
„Nu am făcut politică în clasă, dar am discutat despre democrație și totalitarism”
Ultimele două săptămâni m-au consumat teribil, atât din perspectivă emoțională, cât și profesională. În sălile de clasă nu am făcut politică, dar am discutat despre democrație și totalitarism. Adevărul este că profesorii de istorie sunt cei în mai măsură să o facă.
La clasa a IX-a, având ca punct de plecare istoria Greciei antice, am definit conceptul de democrație, am discutat despre beneficiile și punctele slabe ale acestui sistem, am analizat modalitățile în care atenienii au reacționat atunci când polis-ul li s-a aflat în pericol. Elevii au tratat comparativ viziunea spartană asupra sistemului educațional, respectiv pe cea ateniană, au căutat informații despre ceea ce presupunea viața cotidiană în cele două cetăți grecești. Le-am adus la cunoștință cazuri celebre de corupție din lumea antică. Au fost uimiți să afle că grecii au inventat un termen care desemna ceea ce azi am putea denumi drept „trădare națională”, medismós, concept ce desemna colaborarea pe timp de război cu perșii. Modalitățile în care atenienii au reacționat atunci când propriii cetățeni au încercat să le submineze sistemul democratic, practica ostracismului au reprezentat alte paliere al dezbaterii. În cele din urmă, au făcut eseuri în care au comparat democrația ateniană cu cea din zilele noastre.
Elevilor mei de clasa a X-a le sunt cunoscute evenimentele din timpul Revoluției Franceze. Ei cunosc că sub umbrela unor concepte precum „progres”, „libertate”, „egalitate”, „fraternitate”, „patrie”, „cetățean” omenirea a săvârșit atrocități de negândit. În fiecare an am grijă ca despre „teroarea iacobină” să discutăm pe îndelete, să lămurim cât mai multe. Fiecărui elev îi este cunoscut conținutul „legii suspecților”, în care erau considerați „suspecți” și pedepsiți toți cei care „vorbesc în mod misterios despre nemernicia republicii, care compătimesc soarta poporului și sunt gata oricând să răspândească veștile rele, afectând o falsă durere. […] Cei care, trecând sub tăcere crimele regaliștilor, condamnă cu înflăcărare greșelile ușoare ale patrioților. Cei care n-au făcut nimic contra libertății, dar nici n-au făcut nimic pentru ea”. Întotdeauna, lecțiile despre totalitarismele secolului XX pornesc de la excesele din timpul Revoluției Franceze, iar elevii claselor a X-a știu faptul că oamenii sunt capabili de orice. Mai ales atunci când sunt convinși că dreptatea e doar de partea lor.
Cu tinerii din clasele a XI-a am discutat în aceste zile despre fenomenul migrației contemporane, despre cauzele și consecințele acesteia. Despre cum oameni asemenea nouă au fost nevoiți să-și părăsească patria în urma raptului săvârșit de dictatorii secolului XXI, în numele „binelui comun”. Despre efectele devastatoare ale războaielor contemporane, despre numărul fără precedent de imigranți de pe teritoriul României, despre cum această situație vine în întâmpinarea discursului populist. Doar că elevii din clasa XI-a nu au uitat lecțiile despre Iluminism, despre egalitatea oamenilor în fața legii, despre îndemnul lui Kant: „ai curajul să te slujești de propriul tău intelect”. În această perioadă am analizat și statistici referitoare la evoluția economică a României în epoca postdecembristă. Am discutat despre avantaje sau dezavantaje ale apartenenței României la Uniunea Europeană.
„Lozinci patriotarde în manuale care nu mai au nicio legătură cu abordările istoriografice din epoca postdecembristă”
La clasa a XII-a lucrurile se complică. Elevii de la „Real” nu mai manifestă un interes deosebit pentru istorie. Cu o oră pe săptămână, cei mai mulți dintre ei consideră această disciplină irelevantă, o materie care nu le poate îmbunătăți performanța la examenul de bacalaureat. Cei de la „Uman” învață pentru că trebuie, pentru că Istoria este una dintre materiile din care vor fi evaluați în mod obligatoriu la examenul maturității.
Însă multora li se par cel puțin suspecte afirmațiile din manualele de istorie, precum:
- „Romanitatea românilor nu mai are a fi demonstrată și cu atât mai puțin contestată; poate fi acum recunoscută ca fapt istoric cert”.
- „Autonomiile românești din Nordul Peninsulei Balcanice și din spațiul carpato-dunărean au fost amenințate cu anihilarea în secolele XI-XIII […]. Ele au reacționat și, în efortul lor de apărare, au trecut de la țară, cadrul politic tradițional, la stat”.
- „Rezultatul conflictului multisecular dintre Țările Române și Poarta Otomană a fost, cu toate concesiile făcute acesteia, păstrarea ființei statale, în condițiile în care state mai puternice […] au dispărut de pe harta politică a Europei. În lupta antiotomană din secolele XIV-XV, țările românești au avut uneori tendința de a face front comun, dincolo de hotarele politice de moment”.
- „Boierimea a fost tot timpul ostilă oricărui tip de absolutism fanariot și a susținut recâștigarea puterii politice a fost elementul principal al programului său politic”.
Pentru a fi sigur că sunt punctați, elevii încă trebuie să afirme faptul că „o constantă a acțiunilor desfășurate de români în Evul Mediu a fost lupta antiotomană”.
Exemplele pot continua și sunt terifiante. De multe ori simt că tot ceea ce construiesc în clasele IX-XI este distrus în clasa a XII-a. Ceea ce ar trebui să fie o încununare a efortului depus în primii trei ani de liceu se transformă în lozinci patriotarde, cuprinse în conținutul unor manuale care nu mai au nicio legătură cu abordările istoriografice din epoca postdecembristă.
„Sunt nevoit să le transmit elevilor lucruri în care nu cred”
Atât timp cât manualele de istorie de clasa a XII-a sunt pline de informații care transmit ideea că spațiul românesc a fost încă de la începuturile sale unul după care „dușmanii” au jinduit, că națiunea română a existat încă din evul mediu timpuriu, iar „patrioții” s-au luptat încă din vremea voievozilor pentru păstrarea „ființei statale”, nu trebuie să ne mirăm că societatea nu are anticorpii necesari combaterii unui discurs populist.
Falsul istoric încă se află în „istoria din ghiozdane”, iar în situații precum cea din zilele noastre consecințele pot fi devastatoare.
Atât timp cât reformarea modalității în care este predată istoria românilor este mai mult amânată, iar orizontul publicării unor noi manuale de istorie pentru ciclul liceal este mai îndepărtat, elevilor claselor a XII-a li se vor livra în continuare numeroase stereotipuri.
Elevii mei de clasa a XII-a își aduc aminte de discuțiile purtate în clasele a IX-a, a X-a și a XI-a. Dar nici cei pasionați de istorie nu mai învață cu plăcere. Iar eu, pentru a-i asigura că vor lua note mari la bacalaureat, sunt nevoit să le transmit lucruri în care nu cred. Să îi mint, iar atunci când vor fi aflate rezultatele, să mă mint că am fost un profesor bun.
Citește întregul articol si comentează pe contributors.ro