Importurile de energie electrică ale României au fost mai mari cu 86% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată un raport publicat joi de Transelectrica. Această situație este îngrijorătoare pentru securitatea energetică a țării și va duce la creșterea facturilor plătite de consumatori, a afirmat, pentru HotNews.ro, Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. Situația se va agrava în perioada următoare, când consumul va crește și mai mult. Miercuri la prânz, datele în timp real arătau că România importa masiv, peste 2.000 de MW.
„Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – septembrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023, se observă o creștere cu un procent de 3% a consumului intern net și o scădere cu 7% a producției nete de energie. Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în 9L 2024 o scădere de 18% față de aceeași perioadă din anul 2023, iar cele de import au înregistrat o creștere în procent de 86%”, se arată în raportul Transelectrica aferent rezultatelor financiare ale companiei pentru primele nouă luni ale acestui an.
Exportul a scăzut pe graniţa cu Serbia, Ungaria și Ucraina și a crescut în relația cu Bulgaria și Republica Moldova, mai arată datele operatorului de transport, în timp ce importul a crescut pe toate granițele.
Deci am consumat mai mult și am produs mai puțin, spune Chisăliță.
- „Cea mai mare reducere a producției a fost în cazul celei hidro, unde, pe baza datelor Transelectrica, s-a produs cu 22% mai puțin. Din punctul meu de vedere au fost două cauze. O cauză a fost determinată de reducerea cantităților de ape pluviale, respectiv zăpadă, adică am avut mai puțină apă de procesat în 2024 față de 2023. Deci o problemă a fost una, să spunem naturală.
- Cealaltă cauză: în urma creșterii producției eoliene și fotovoltaice, centralele hidro au fost trecute rezervă și au fost folosite exclusiv pentru momentele în care nu e soare sau nu bate vântul, pentru a echilibra sistemul. Din păcate nu există neapărat date în acest sens, este opinia mea”.
- În al doilea rând, termocentralele pe cărbune au produs mai puțin, ca urmare a planurilor de închidere elaborate anii trecuți și ca urmare a problemelor legate de stocurile de cărbune și de calitatea acestei materii prime (cărbunele folosit în momentul de față are un conținut mare de impurități), a continuat Chisăliță.
Producția de energie eoliană a scăzut cu 14%, pentru că a bătut mai puțin vântul, iar cea nucleară s-a redus și ea cu 4%, din cauza întreruperilor dese în funcționarea reactoarelor de la Cernavodă.
Încă nu am atins punctul maxim de consum și este posibil ca această situație să continue în timpul iernii
În schimb, a fost produsă cu 46% mai multă energie fotovoltaică. A crescut și producția de energie pe biomasă și cea produsă din gaze naturale.
- „Așa se explică creșterea aceasta atât de mare a importurilor. Suntem într-o situație foarte interesantă, aș spune, chiar îngrijorătoare, prin faptul că aproape în permanență ne găsim cu consumul peste producție. Spre exemplu, ieri, aproape în fiecare oră am consumat mai mult decât am produs. Și astăzi, dacă ne uităm, este aceeași situație.
- O situație care din punctul meu de vedere este îngrijorătoare în perspectiva perioadei următoare. Suntem totuși într-o perioadă în care nu am atins punctul maxim de consum. Deci este foarte posibil ca această situație să se repete și în următoarele luni din iarnă.
- În plus, importăm în special în orele de vârf de consum, seara între ora 19 și 22, când prețul energiei este foarte mare. Acest lucru se va vedea evident și în facturile plătite de consumatori”, mai spune Chisăliță.
„Dacă ne uităm în ultimele 4 zile am importat la aproape non-stop, deci nu există niciun interval orar în care să nu importăm. Pe de altă parte, în momentul în care momentele în care importăm în general energia este scumpă și lucrurile astea vor ajunge să se reflecte în prețuri”.
Tranzacțiile care s-au efectuat inclusiv zilele trecute în piața de energie sunt tranzacții încă favorabile.
„Sunt tranzacții care arată că prețul la consumatorul final ar trebui să fie, în situația în care n-a existat plafonare, undeva între 1 leu și 1,15 lei pe kWh. Doar că e foarte posibil ca furnizorii cumva să fie îngrijorați de ceea ce se întâmplă în momentul de față în piață și ofertele cu care au ieșit de 1,3 – 1,4 lei să fie niște oferte care țin seama de această îngrijorare pe care o au ei vizavi de ceea ce se produce în momentul de față în România”, a mai spus specialistul.
Chisăliță a subliniat că situația din piață în general și prețurile în special vor depinde foarte mult de factorii meteo și de vânt, pentru că o producție mare de energie eoliană ar fi suficientă pentru a acoperi consumul intern, alături de centralele clasice. Aceasta având în vedere că producția de energie fotovoltaică este mică de regulă în perioadele de iarnă.
Miercuri la ora 13:30, consumul național de energie era de 7.794 MW, producția, de 5.582 MW, în timp ce soldul import-export era de 2.211 MW în favoarea importurilor, potrivit datelor în timp real de pe site-ul Transelectrica.
Până și turbinele eoliene consumau energie la momentul menționat, în loc să producă, situație destul de rară care arată că vântul nu bătea deloc.