Parlamentul Republicii Moldova, unde forțele politice pro-occidentale sunt majoritare, a aprobat joi o strategie de apărare pe 10 ani, care prevede creșterea cheltuielilor de apărare ca parte a planului de aderare la Uniunea Europeană.
Opoziția pro-rusă din Cameră a ridiculizat strategia ca fiind îndreptată împotriva Moscovei, dar inutilă, având în vedere suprafața redusă a țării și dimensiunea forțelor sale armate, notează Reuters.
Membrii Partidului Socialist pro-rus au susținut că documentul n-are niciun sens.
„Dacă, Doamne ferește, vom fi supuși unui atac din direcția Federației Ruse, cât timp credeți că Moldova va rezista unei astfel de agresiuni? Doar pentru că strigăm de la o tribună?” l-a întrebat deputatul socialist Adrian Albu pe ministrul apărării.
Documentul, prezentat de ministrul apărării, Anatolie Nosatii, vizează creșterea cheltuielilor pentru apărare până în 2030 la 1% din produsul intern brut, ultimele cifre arătând că deja au fost aplicate majorări bugetare.
„Primul pas pentru punerea în aplicare a fost făcut după începerea războiului din Ucraina, prin creșterea resurselor bugetare pentru apărare la 0,39% în 2022 și 0,55% în 2023”, se arată în document.
Una dintre cele mai sărace țări din Europa, Republica Moldova este candidată la intrarea în UE, cu o dată de aderare stabilită pentru 2030.
Moldova nu are în vedere aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), deoarece statutul de neutralitate al țării este trecut în constituție.
Conform documentului, statutul de neutralitate al Moldovei îi impune să consolideze parteneriate cu diferite țări și organizații internaționale pentru a-și întări apărarea națională.
Președinta pro-occidentală Maia Sandu, realeasă pentru un al doilea mandat luna trecută, deși cu o marjă mai mică decât se anticipa, a acuzat Rusia că încearcă să îi dărâme guvernul.