Românii duși în Congo de Horațiu Potra au fost recrutați cu salarii lunare de 5.000 de dolari pentru a lupta împotriva rebelilor din gruparea M23, în timp ce soldații congolezi erau angajați pentru 100 de dolari pe lună, pe care uneori nici nu îi primeau, relatează BBC. Publicația subliniază că „a fost o săptămână umilitoare” pentru aproximativ 300 de mercenari români care au trebuit să plece din Congo după ce au pierdut orașul Goma în luptele cu rebelii. Despre afacerile din Congo ale lui Horațiu Potra a scris și jurnalistul Victor Ilie în Substack.
Mercenarii români duși de Horațiu Potra în Congo au reușit miercuri să se evacueze în Rwanda, după ce rebelii din gruparea M23 și-au consolidat controlul asupra celui mai mare oraș din estul Congo, Goma, unde românii asigurau securitatea și lucrau pe poziții de contractori militari.
Românii au fost angajați de statul congolez pentru a sprijini armata împotriva rebelilor din gruparea M23, susținută de Rwanda. De-a lungul timpului, în Congo au ajuns peste o mie de români foști gradați militari, polițiști, jandarmi, foști angajați SPP, SRI, SIE și foști membri ai Legiunii Străine Franceze, potrivit Substack.
Când a început ofensiva rebelilor asupra orașului Goma, duminică, românii s-au refugiat în baza unde se aflau forțele ONU pentru menținerea păcii.
„Rebelii M23 au fost sprijiniți de trupe și echipamente militare de ultimă generație din Rwanda și au reușit să ajungă la pozițiile noastre din jurul orașului Goma. Armata națională a renunțat la luptă și am fost nevoiți să ne retragem”, a declarat luni Constantin Timofti, descris drept coordonator al grupului, pentru jurnalistul TVR Adelin Petrișor.
Capitularea mercenarilor români în urma atacului rebelilor asupra orașului Goma din estul țării „a spulberat, de asemenea, visele celor care s-au angajat pentru a câștiga bani mulți”, subliniază BBC.
„Nu veniți aici pentru aventură”
BBC a vorbit cu purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Andrei Țărnea, care a descris drept „complexe” negocierile pentru evacuarea românilor. În cele din urmă, grupul a fost lăsat să treacă din Congo în Rwanda, dar au avut loc scene umilitoare. Jurnaliștii prezenți au filmat cum comandantul M23, Willy Ngoma, îl ceartă pe unul dintre români în limba franceză, spunându-i să stea la pământ, să-și încrucișeze picioarele și să-și pună mâinile deasupra capului.
Românul este întrebat ce pregătire militară are, răspunsul fiind că a servit în Legiunea Franceză. „V-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mâncați bine”, țipă Ngoma, subliniind discrepanța dintre acest salariu și cel al unui recrut al armatei congoleze. „Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”, îl avertizează liderul rebelilor.
Nu este clar de unde a obținut Ngoma informația despre salariul de 8.000 de dolari, dar contractul prezentat jurnaliștilor BBC de un fost mercenar român în octombrie 2024 detalia faptul că „remunerația strict confidențială” pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ și de la 3.000 de dolari în perioadele de concediu.
Acordul vizează o „perioadă nedeterminată” de serviciu, contractorii fiind programați să ia o pauză de o lună după fiecare trei luni de desfășurare.
„Când au sosit, toată lumea s-a referit la ei ca fiind ruși”
BBC subliniază că a vorbit cu acest fost mercenar în București, în timp ce investiga Asociația RALF, despre care un grup de experți ONU spune că este o companie românească cu „foști români din Legiunea Străină Franceză”. Ea este condusă de Horațiu Potra, devenit cunoscut la nivel național în România după ce a fost reținut pentru că în mașina sa au fost găsite arme.
Fostul candidat Călin Georgescu, Horațiu Potra și Eugen Sechila, un apropiat al lui Georgescu cu legături cu grupări neolegionare, s-au văzut în 7 decembrie, a doua zi după anularea alegerilor prezidențiale, la Ciolpani. Procurorii l-au acuzat că plănuia comiterea de violențe în București ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale.
„Când au sosit, toată lumea s-a referit la ei (nr. mercenarii români) ca fiind ruși”, a declarat pentru BBC Fiston Mahamba, co-fondator al grupului Check Congo. „Cred că acest lucru a fost legat de gruparea de mercenari ruși, Wagner, cu prezență în mai multe țări africane”.
De altfel, Asociația RALF poate lucra, de asemenea, în întreaga Africă, întrucât contractul său stipula că are diverse „locații operaționale”, inclusiv în Burkina Faso, RD Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea.
Experții ONU afirmă că două companii militare private au fost angajate pentru a-și consolida forțele în 2022, la scurt timp după ce M23 s-a regrupat și a început să captureze teritorii în regiunea congoleză Kivu de Nord.
Provincia se confruntă cu instabilitate politică și violențe de decenii, numeroase miliții acționând aici pentru a face bani din minereurile sale, cum ar fi aurul și coltanul, utilizate pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice și telefoane mobile.
Prima firmă care a semnat contractul a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, un cetățean franco-congolez. Potrivit experților, această societate a angajat cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi.
Ce spunea Potra despre misiunea românilor
Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, o societate congoleză reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociația RALF al lui Horațiu Potra.
Potrivit experților ONU, contractul specifica faptul că Asociația RALF avea expertiză și o vastă experiență în furnizarea de servicii de gestionare a securității. Asociația urma să asigure pregătirea și instruirea trupelor congoleze pe teren prin intermediul unui contingent de 300 de instructori, mulți dintre ei români.
BBC a vorbit cu Horațiu Potra în iulie despre amploarea implicării grupului său pe teren și dacă acesta s-a angajat în lupte. „Trebuie să ne protejăm. Dacă M23 ne atacă, ei nu ne vor spune pur și simplu: «Oh, sunteți doar instructori – plecați acasă»”, explica Potra pentru publicația britanică.
El spunea că românii au făcut muncă pe teren în provincia Kivu de Nord: „Doar un număr foarte mic dintre noi au fost de fapt formatori. Am lucrat în schimburi lungi de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma”.
Un fost mercenar, care a vorbit sub protecția anonimatului, a susținut că plata nu merita riscurile pe care trebuiau să și le asume contractorii militari: „Misiunile erau dezorganizate, iar condițiile de muncă erau proaste. Românii ar trebui să nu mai meargă acolo pentru că este periculos.”
Și-a luat un an sabatic din poliție pentru a câștiga bani în Congo, dar a murit într-o ambuscadă
De asemenea, el a susținut că nu au fost făcute verificări adecvate ale antecedentelor, iar unii dintre recruții români nu aveau pregătire militară. El a oferit ca exemplu faptul că unul dintre foștii săi colegi era pompier.
BBC oferă și exemplu lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români care au fost uciși în februarie anul trecut când un convoi militar a fost prins într-o ambuscadă de luptătorii M23 în drum spre Sake, un oraș de pe linia frontului de lângă Goma. Familia acestuia a declarat pentru BBC că a fost ofițer de poliție.
Bărbatul în vârstă de 46 de ani își luase un an sabatic din poliție și a acceptat să plece în Congo pentru oferta salarială profitabilă, întrucât avea nevoie disperată de bani pentru a acoperi costul unui apartament cumpărat.
Situația lui nu este sigulară, subliniază BBC, iar mulți români au fost atrași de perspectiva unei slujbe bine plătite.
„Suntem foarte ocupați încercând să găsim 800 de oameni care trebuie să fie pregătiți mental pentru slujbă și să știe cum să lupte”, a declarat pentru BBC un recrutor de mercenari.
Bărbatul avea pregătire militară și a fost în misiuni NATO în Afganistan cu armata română. El a spus că nu lucrează pentru Asociația RALF, dar a refuzat să spună la ce unitate lucrează.
„Recruții vor fi plasați în poziții corespunzătoare nivelului lor de pregătire, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi”, a explicat el.
Întrebat despre procesul de recrutare, el a subliniat că este unul confidențial. „Astfel de locuri de muncă nu sunt publicate nicăieri”, a spus el, adăugând că sunt rețele precum WhatsApp. El i-a arătat jurnalistului BBC un grup de WhatsApp în care s-au înscris peste 300 de români, dintre care mulți erau foști militari.
Anul trecut, purtătorul de cuvânt al guvernului rwandez, Yolande Makolo, a criticat prezența mercenarilor în estul RD Congo, afirmând că aceasta reprezintă o încălcare a Convențiilor de la Geneva, care interzic utilizarea de combatanți angajați. În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului congolez, Patrick Muyaya, a respins ceea ce el a numit nemulțumiri permanente manifestate de Rwanda.