Într-un interviu pentru jurnalistul Ion Cristoiu, candidatul la președinție Călin Georgescu a făcut o declarație șocantă și anume că România ar trebui să participe la împărțirea Ucrainei, alături de Rusia și celelalte state vecine.
- Constituția României spune însă explicit, la articolul 3: „Frontierele României sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional (…) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Candidatul la președinție Călin Georgescu a declarat miercuri seară într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu că își dorește o împărțire a Ucrainei, după ce aceasta va fi înfrântă de Rusia și că în acest caz „România are Bucovina de Nord, Bugeac-ul (sudul Basarabiei), Maramureșul de Nord” (începând cu minutul 29,26):
„Se schimbă lumea, se vor schimba granițele. Dacă se schimbă frontiere unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes, avem Bugeac-ul, avem Maramureșul de Nord, din fosta Transcarpatia, mai rămâne și o parte pe la unguri, Lvovul rămâne la polonezi și, desigur, rămâne Malorussia (n.r.- termenul înseamnă „Mica Rusie”, o denumire din secolul 14 a Ucrainei. În prezent, ucrainienii o consideră jignitoare).
– Ion Cristoiu: Pariați pe o împărțire?
Călin Georgescu: Sigur, sută la sută. Nu au altfel cum, drumul este inevitabil către așa ceva. Ucraina este un stat inventat: Republica Socialistă Sovietică Ucraina.
– Ion Cristoiu: Ce interes are Trump să forțeze pacea?
– În primul rând, războiul este pierdut. Ei (n.r- americanii) știu acest lucru și vor să iasă demni.”
După Diana Șoșoacă, avem acum un al doilea politician care dorește să ajungă președinte al României și își exprimă, fără echivoc, dorința ca România să ocupe teritorii din statul vecin, Ucraina.
E drept că Diana Șoșoacă a făcut chiar mai mult și, în calitate de senator al României, a inițiat un act normativ în acest sens. Este vorba despre proiectul pentru modificarea Legii nr.129 / 1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina.
Diana Șoșoacă nu a fost lăsată să candideze la președinție de către Curtea Constituțională, pe motiv că aceasta ar fi negat caracterul de stat de drept al României, a discreditat NATO, a diseminat propaganda rusă și a incitat la părăsirea UE și a Alianței Nord- Atlantice.
Cum își imaginează Georgescu că ar putea România să ia teritorii de la Ucraina
Călin Georgescu este un potențial candidat la președinție la alegerile din luna mai și toate sondajele spun că are prima șansă. Unii îl numesc deja „președintele ales”, dacă ar fi să ne luăm după Realitatea TV.
Iar Georgescu declară acum cu subiect și predicat că România trebuie să participe la împărțirea Ucrainei, împreună cu Rusia și cu celelalte state vecine.
Cum ar putea țara noastră să ia teritorii de la Ucraina?
„Încercați să dictați ceva unei țări cu o armată de un milion de oameni și veți vedea că nu e simplu”, declara recent politologul de la Kiev Evghen Magda, într-un interviu pentru HotNews. Analistul se referea la faptul că războiul nu se poate opri chiar atât de ușor, doar printr-o înțelegere între Trump și Putin, peste capul Ucrainei. Într-adevăr, o țară cu un milion de soldați e o forță redutabilă, indiferent cum ai luat-o. România are doar 70.000, dacă tot ne-a pus Georgescu să facem comparații aberante.
Până acum, Georgescu și susținătorii lui, ne-au tot spus că NATO împinge România către război. Chiar și dacă mergem pe scenariul dramatic că Ucraina va fi atât de slabă după ce armata lui Putin o va înfrânge, încât nu va mai putea riposta în fața românilor, asta ar trebui să facă țara noastră? Să participe la împărțirea unei țări distruse?
Falsul subiect al teritoriilor românești din Ucraina
Este înfiorător ce declară Călin Georgescu. Sunt niște aberații atât de mari încât dacă am trăi vremuri normale, nici nu ar trebui comentate. Dar pentru că 2025 este departe de a fi un an normal ar trebui să vorbim și despre aceste teritorii ucrainene pe care lideri extremiști le alipesc periodic României.
Suntem obligați să lucrăm cu marfa clientului.
De ce își imaginează, totuși, unii ca Georgescu sau Șoșoacă că locuitorii din Bucovina de Nord, Transcarpatia sau Bugeac îi vor aștepta cu flori în mână pe soldații României?
Pentru că realitatea de la fața locului diferă substanțial de ceea ce cred sau spun politicienii de la București. În Cernăuți, la recensământul din 2002, cam 25 % din oameni s-au declarat români. Cu siguranță, acum numărul este mult mai mic, după începerea războiului, când satele românești din Bucovina de Nord s-au golit pur și simplu de bărbați. Fie au trecut munții, ilegal, fie și-au făcut rost de pașapoarte românești, doar ei știu cum, numai ca să scape de război.
În Bugeac situația e și mai complicată, unde majoritatea vorbitorilor de limbă română se declară moldoveni. Dar iată ce spune cineva care a fost acolo lunile trecute:
„75% din locuitorii Izmailului se declară vorbitori de rusă și doar 18% de ucraineană. La ultimul recensământ, 38 % s-au declarat ucraineni, rușii și rușii lipoveni sunt 44 %, bulgarii sunt 7% și românii 4%”, scrie jurnalista Sabina Fati în cartea „Cine râvnește la Gurile Dunării. O călătorie pe timp de război în Delta extinsă”, în care a documentat la fața locului situația din această parte a Ucrainei, pe care Rusia și-o dorește atât de mult.
Nimeni nu s-ar mai fi așteptat ca în 2025, politicienii români să mai revendice teritorii, folosind argumente istorice. Ucraina are granițe recunoscute de comunitatea internațională, din care, cel puțin până acum, face parte și România.
Nu știm însă dacă va mai face parte și dacă Georgescu va ieși președinte.