O cercetătoare și-a tratat cu succes cancerul de sân, folosind o tehnică dezvoltată de ea însăși și bazată pe două virusuri pe care le-a creat în laborator. Însă mai multe reviste științifice au refuzat să îi publice cercetarea din cauza controverselor pe care le-a stârnit, relatează agenția ANSA, citată de Rador.
Virusologa Beata Halassy de la Universitatea din Zagreb a parcurs această cale „neconvențională”, așa cum o descrie chiar ea, și-a prezentat cazul într-un studiu publicat în cele din urmă de revista Vaccine și spune că propria experiență este „ceva care nu trebuie imitat”.
Rezultatul, despre care vorbește pe larg și revista Nature pe site-ul său, stârnește o dezbatere etică aprinsă în ceea ce privește experimentele pe sine.
Halassy a descoperit în 2020, când avea 49 de ani, că se formase o nouă tumoră în același loc în care suferise anterior o mastectomie. În fața acestei recidive, a doua, nu s-a simțit în stare să înfrunte din nou chimioterapia, dar nu a cedat.
Ea a decis să ia lucrurile în propriile mâini și a început să studieze literatura științifică, folosindu-și competențele de virusolog. Așa că a adaptat pentru situația sa o terapie care abia începe să fie experimentată astăzi, numită viroterapie oncolitică. S-a întâmplat acum patru ani și de atunci tumora nu a mai revenit.
Cercetătoarea și-a injectat două virusuri în tumoarea canceroasă
Viroterapia oncolitică (OVT) este un domeniu în curs de dezvoltare și folosește virusuri atât pentru a ataca celulele tumorale, cât și pentru a stimula sistemul imunitar să atace tumora. Studiile clinice de până acum bazate pe această tehnică, efectuate inițial doar pe tumori cu metastaze, au în vedere acum și stadiile incipiente ale tumorilor.
Unul dintre aceste studii clinice, de exemplu, este în curs de desfășurare în Statele Unite pe cazuri de melanom. În schimb, nu există teste pentru cancerul de sân.
Halassy spune a fost hotărâtă să încerce tehnica pe ea însăși tocmai datorită competenței sale în virusologie. Cercetătoarea croată a decis să dezlănțuie două virusuri împotriva tumorii sale, unul după altul: virusul rujeolei urmat de unul dintre virusurile stomatitei veziculoase, la care lucrase în trecut și ambele folosite în experimentele lansate atunci.
Virusul rujeolei și altele pot fi folosite pentru a ataca tumorile canceroase, FOTO: Eye of Science / Sciencephoto / ProfimediaPreparatul a fost injectat direct în tumoră timp de două luni, timp în care medicii oncologi au monitorizat constant situația pentru a interveni cu chimioterapie, dacă lucrurile nu ar fi mers bine. Tumora s-a micșorat progresiv fără efecte secundare grave, până când a fost posibilă îndepărtarea chirurgicală.
Ulterior, cercetatoarea a fost tratată timp de un an cu un anticorp monoclonal.
Analiza țesutului tumoral, infiltrat de celule imunitare numite limfocite, a arătat că terapia a funcționat cu succes.
Stephen Russell, un specialist în OVT care conduce compania de biotehnologie de viroterapie Vyriad din Rochester, Minnesota, este de acord cu faptul că cazul lui Halassy sugerează că injecțiile virale au funcționat pentru a-i micșora tumoarea și a-i face marginile invazive să se retragă.
Dar el nu crede că experiența ei este cu adevărat inovatoare, deoarece cercetătorii încearcă deja să utilizeze OVT pentru a ajuta la tratarea cancerului în stadiu incipient. El nu știe ca cineva să fi încercat doi viruși secvențial, dar spune că nu este posibil să deducă dacă acest lucru a contat într-un studiu pe un singur caz.
„Într-adevăr, noutatea aici este că ea și-a făcut-o singură cu un virus pe care l-a cultivat în propriul laborator”, spune el.
Cazul e controversat din cauza experimentării pe sine
Halassy spune că s-a simțit răspunzătoare să își publice rezultatele. Însă ea a fost respinsă de peste 12 reviste de specialitate, chiar dacă ea a scris lucrarea alături de colegi. Virusologa croată spune că studiul a fost respins în principal datorită faptului că a făcut experimente pe sine.
Jacob Sherkow, un specialist în drept medical de la Universitatea Urbana-Champaign din Illinois, a declarat pentru revista Nature că nu este surprins de refuzurile primite de Halassy.
El afirmă că problema nu este atât de mult că Halassy a făcut experimente pe sine, ci că publicarea rezultatelor ei i-ar putea încuraja și pe alții să respingă tratamentele medicale și să încerce ceva asemănător.
Iar pacienții care suferă de cancer pot fi în mod deosebit de susceptibili față de a încerca tratamente a căror eficacitate nu a fost dovedită. Însă inclusiv Sherkov afirmă că este important ca mediul științific să se asigure că rezultatele obținute în urma unor astfel de experimente nu sunt pierdute.
În ciuda controverselor, cercetătoarea croată afirmă că nu regretă alegerea făcută și consideră că este puțin probabil ca cineva să încerce să o imite, deoarece terapia pe care a descoperit-o în laboratorul său necesită o pregătire științifică considerabilă.
Acum a obținut o finanțare pentru a-și experimenta terapia de tratare a cancerului la animalele de companie.