„Muzeul Drents este o perlă în Olanda și am mult respect pentru superproducțiile pe care le-a organizat”, spune expertul în securitate Ton Cremers. „Dar acest furt, cu siguranță, putea fi prevenit”, a declarat el publicației olandeze NRC.
- Ton Cremers, în vârstă de 76 de ani, a fost șeful securității la Rijksmuseum din Amsterdam (muzeul național al Olandei), din 1996 până în 2002 și, după propria mărturisire, a consiliat 450 de muzee din întreaga lume în materie de securitate.
În interviul pentru presa olandeză, expertul spune că este surprins de reacțiile din lumea muzeelor după furtul coifului de la Coțofenești și a brăților dacice, în special cei care se mulțumesc să spună că a avut loc o explozie care a dărâmat zidul și nimic nu putea fi făcut pentru a opri jaful.
„Trebuie să vedeți securitatea unui muzeu ca pe o ceapă. Are diferite straturi. Până ajungi la miez, cu cele mai valoroase piese. Se pare că, în acest caz, ceapa nu avea decât un strat exterior. Dacă oamenii aruncă în aer o ușă exterioară grea, nu ar trebui să fie capabili să scoată cele mai importante piese în două minute”, explică expertul.
„Trebuie să existe mai multe uși în spatele ușii exterioare pe care trebuie să încerci să le spargi. Apoi aveți vitrinele. Acum mai bine de douăzeci de ani, am elaborat un program de cerințe pe baza căruia un muzeu și-a construit o vitrină cu o protecție antiefracție de douăzeci de minute. Au fost angajați profesioniști care au lovit vitrina timp de o jumătate de oră, ștergându-și din când în când sudoarea de pe frunte, dar nu au reușit să spargă sticla”, spune Tom Cremers.
El subliniază că infractorii sunt suficient de pricepuți pentru a vedea dacă o vitrină este suficient de bună pentru a îngreuna furturile. „Dacă țineți o brichetă în fața unui geam simplu, vedeți flacăra de două ori. Dacă vedeți flacăra de patru, șase sau opt ori, este vorba de sticlă laminată”, explică el.
Iar în cazul muzeului Drents, vitrinele unde erau ținute exponatele nu erau destul de sigure. „Știu că oamenii doresc o vedere neîntreruptă a obiectului, dar fără un cadru sticla nu poate fi niciodată foarte rezistentă. Mă refer la sticla laminată. În sticla laminată trebuie să existe și o peliculă prin care să nu poți trece, ca în parbrizul unei mașini. Asta se face cu policarbonat, un plastic foarte dur. Multe magazine de bijuterii au acest tip de sticlă. Bijutierul obișnuit are vitrine mai sigure decât Muzeul Drents.”
Unde au greșit românii?
Ton Cremers subliniază că toate părțile implicate în expoziția de la muzeul din orașul Assen au eșuat în a preveni jaful, inclusiv partea română.
„Directorii de muzee spun uneori lucruri care nu sunt adevărate despre securitate. Asigurătorii nu par să aibă suficientă expertiză în domeniul securității. Românii au eșuat prin faptul că nu au stabilit cerințe clare pentru securitate. Asiguratorul a eșuat. Muzeul Drents a eșuat. Și Agenția Patrimoniului Cultural din Olanda, care a garantat o parte din daune, a eșuat. Lanțul a eșuat. Lucrurile au mers teribil de prost aici”, spune Ton Cremers.
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat anterior, în cadrul unei conferințe de presă, că au fost luate „absolut“ măsuri suplimentare de securitate pentru artefactele furate. „Toate măsurile de securitate pe care a trebuit să le luăm sunt incluse în contractul de asigurare. Ne-am îndeplinit obligațiile”, a spus, marți, Tupan.
Miercuri, ca răspuns la întrebările NRC despre declarațiile expertului, muzeul a refuzat să facă precizări suplimentare. „În prezent, nu putem răspunde la aceste întrebări din motive de securitate”, a transmis muzeul.
Furtul de la muzeul din Assen
Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia sunt piesele tezaurului dacic furate sâmbătă la Muzeul Drents, din Assen, Olanda, de trei persoane neidentificate. Un zid al clădirii a fost aruncat în aer, iar jaful a durat două minute.
Expoziția „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 și trebuia să se închidă duminică, 26 ianuarie. Potrivit Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul expoziției au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.
Trei bărbați suspectați că sunt implicați în jaful comis la Muzeul Drents din Assen au fost arestați miercuri seară, în provincia Noord Holland. Un al patrulea suspect este încă dat în urmărire de polițiștii olandezi.