Site-ul Factual, care se ocupă de fact-checking, a verificat live declarațiile candidaților de la dezbaterea prezidențială de marți seară organizată de TVR la Palatul Cotroceni. Ei au descoperit cinci declarații ale candidaților, care nu au acoperire în realitate.
Pe lângă cele cinci declarații false, Factual a arătat și că alte trei dintre declarații au fost trunchiate, adică au fost scoase din context pentru a fi în favoarea celui care le spune. Ele au aparținut lui Crin Antonescu și Nicușor Dan.
Ponta, Funeriu, Banu-Muscel, Șandru și Popescu, fiecare câte un lucru inexact
În primele 30 de minute ale dezbaterii, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a susținut că „din 1918 încoace, românii au respectat minoritățile naționale și am clădit în Europa un model”. În perioada interbelică, în România s-a născut Mișcarea Legionară, o organizație naționalist fascistă, caracterizată de antisemitism, xenofobie, misticism religios și violență politică, notează Factual.
„Organizarea politică din perioada interbelică, colonizările românești din teritoriile locuite de maghiari, politica regimului Ceaușescu referitoare la minorități, inclusiv distribuirea absolvenților români de studii superioare în zone locuite de minorități naționale” sunt toate exemple prin care minoritățile naționale au avut de suferit, de-a lungul ultimelor decenii, a explicat pentru site-ul de fact-checking istoricul Cosmin Popa.
În timpul dezbaterii prezidențiale, Victor Ponta a declarat că România a semnat parteneriatul strategic cu Statele Unite în 2011. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Afaceri Externe, parteneriatul a fost semnat în 1997, când președintele american Bill Clinton se afla în vizită la București. Lucru pe care, de altfel, și Crin Antonescu l-a corectat, în direct la TVR.
În 2011, cele două state au semnat două documente care prevăd, în cadrul parteneriatului strategic, cooperarea dintre România și SUA în domeniul securității naționale, cu precădere dezvoltarea unui sistem complex de apărare împotriva rachetelor balistice în Europa de Est, pe teritoriul României în baza Deveselu, arată Factual.
Neadevărurile despre NATO și implicarea României în războaie
Independentul John-Ion Banu-Muscel a susținut că nu vede un pericol „atât de puternic într-o invazie a federației ruse”, pentru că România este parte din NATO și investește deja 2% din PIB pentru înarmare.
Din cauza invaziei rusești în Ucraina, Federația Rusă a fost condamnată în cadrul Summitului NATO de la Vilnius din 2023. Tot atunci, țările membre s-au angajat să investească un minim de 2% din PIB din domeniul apărării. România și-a asumat în 2023 să crească alocarea pentru apărare de la 2% la 2,5% din PIB. Totuși, estimările dintr-un raport al NATO din acel an au arătat că România a folosit doar 1,6% din PIB pentru apărare. Tot acel raport arată că România s-a aflat atât sub ținta de 2%, cât și sub media țărilor Alianței de 1,73% din PIB, conform fact checker-ilor.
Candidata PUSL, Lavinia Șandru, a spus un lucru nereal când a afirmat că „în fiecare zi suntem mai puțini cu 200. La Revoluție eram aici 23 de milioane, acum suntem 15 milioane”. Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2024, populația rezidentă în România era de 19 milioane de persoane.
Sebastian Popescu a susținut că România este singura țară care „n-a dus un război de a cuceri noi teritorii, ci de fiecare dată a intrat în luptă pentru a-și apăra propriile teritorii”.
„Poziționarea României ca victimă a coloniilor occidentale este specifică discursului comunist, în care Republica Socialistă Română trebuia să ducă o luptă continuă cu expansionismul vestic”, a explicat Factual.
Crin Antonescu, două declarații trunchiate. Nicușor Dan, una
În timpul dezbaterii, Crin Antonescu a vorbit despre inaugurarea de acum câteva zile a podului de la Ungheni. În realitate, Podul de la Ungheni nu a fost încă inaugurat, construcția obiectivului care va face legătura peste Prut dintre România și Republica Moldova fiind începută acum câteva zile.
Candidatul PSD-PNL-UDMR-Minorități a fost întrebat cum ar proceda ca președinte în cazul unui cutremur major.
„În general, situațiile de urgență la care este de așteptat, e obligatorie o intervenție prezidențială, o acțiune prezidențială imediată. Sunt de două feluri: situații de securitate și militare, propriu-zis, unde președintele este împuternicit să acționeze direct și personal, sau situații de calamități naturale, cum este cazul cutremurului, unde vorbim de Comitetul pentru Situații de Urgență, care se află clar, explicit, concret în subordinea premierului. Chiar dacă președintele nu are atribuții efective, eu cred că și într-o situație care ține de Comitetul pentru Situații de Urgență, președintele nu poate sta deoparte”, a fost răspunsul considerat trunchiat.
Președintele poate decreta stare de urgență, însă decizia nu este strict personală și nici irevocabilă. Atât prim-ministrul, cât și Parlamentul au posibilitatea de a opri acest decret prezidențial, explică echipa de la Factual.
Întrebat ce strategie are pentru a scoate agricultura din starea de subzistență, Nicușor Dan a afirmat că „trebuie să avem un program național pentru irigații pentru că în momentul acesta dintre terenurile agricole suntem cam la 10% care sunt irigate”.
Potrivit INS, în 2023, suprafața cultivată a României era de peste 8 milioane de hectare. Din această suprafață, 1,4 milioane de hectare cu culturi agricole sunt pregătite pentru irigații în acest an, ceea ce reprezintă 17% din suprafața agricolă a țării, punctează siteul de fact-checking.