În comuna cu 700 de oameni de pe brațul Chilia, unde au căzut cele mai multe drone provenite din războiul din Ucraina, speranțele legate de viitor aproape au dispărut. „Turul doi înapoi” e singurul mesaj care face notă discordantă din resemnarea generală pe care echipa HotNews a găsit-o în Ceatalchioi, înaintea alegerilor prezidențiale. Primarul localității spune că nici nu mai îndrăznește să mai încerce să-i convingă pe oameni cu cine să voteze pe 4 mai, după ce unul l-a întrebat dacă „s-a dat cu bandiții” și „dacă casa lui nu arde?”
- În această săptămână, HotNews publică mai multe reportaje video care încearcă să arate cum se raportează diferite comunități din România la scrutinul prezidențial.
„Legal și politic este lipsit de respect”, spune la un moment, în mijlocul discuției, primarul Tudor Cernegă.
Suntem în comuna tulceană, Ceatalchioi, aflată în Delta Dunării, pe malul brațului Chilia, iar primarul tocmai ne explică diferența dintre promisiunile guvernanților și realitate.
În timp ce vorbește cu noi, interlocutorul parcă realizează și el „grozăvia”: este primar de 16 ani, face parte din partidul aflat la guvernare, PSD, și nu a reușit nici acum să obțină asfaltarea celor 14 kilometri de drum județean care leagă Tulcea de comuna pe care o conduce.
O localitate făcută celebră în lume de dronele rusești
Portul Izmail văzut din Plauru, Ceatalchioi. FOTO: Adi Iacob / HotNewsNu suntem prima dată în Ceatalchioi. În cele patru sate ale comunei mai trăiesc acum 700 de oameni, potrivit datelor oficiale. În septembrie 2023, după ce dronele rusești doborâte de antiaeriana ucraineană au început să cadă în satul Plauru, am vorbit de mai multe ori cu primarul Cernegă.
Aparatele de zbor, unele doborâte de antiaeriana ucraineană, altele rătăcite deasupra comunei, au adus la fața locului jurnaliști din România și din străinătate. Asta după ce primarul și localnicii au îndrăznit să spună ceea ce președintele de atunci, Klaus Iohannis, și ministerul Apărării negau vehement: faptul că aparate de zbor rusești ce atacă porturile ucrainene de la Dunăre ajung și pe teritoriul României.
În cele din urmă, pe 6 septembrie 2023, Ministerul Apărării a fost nevoit să confirme, pentru prima dată, că au găsit aici bucăți dintr-o dronă folosită la atacurile împotriva portului Izmail, aflat la 250-300 metri peste brațul Chilia. A fost doar începutul pentru că, până azi, obiectele zburătoare au tot căzut pe teritoriul românesc. Pentru localnici a devenit o obișnuință.
„A fost odată un atac asupra danei de încărcare din portul Izmail și cisternele au început să sară în aer. Numai că bucăți de metal și alte resturi au căzut pe casa noastră și în curte. Nu știai ce să faci, să stai în casă, cât mai departe de geam, cum se zice, sau să ieși și să fugi”, povestește Daniela Tănase, de 48 de ani, unul din momentele cât s-a temut cel mai tare pentru viața sa.
Un drum care se asfaltează doar pe hârtie
Drumul este asfaltat doar pe teritoriul comunei. În rest este din pietriș. FOTO: Adi Iacob / HotNewsDar dincolo de pericolele care vin de peste Dunăre, oamenii au multe lucruri de reproșat autorităților din propria țară.
Drumul județean 222, care leagă Tulcea de Chilia Veche nu este asfaltat, astfel încât este o aventură să ajungi cu mașina la Ceatalchioi. În total, sunt 80 de kilometri până la Chilia Veche și toate încercările de a face o șosea asfaltată au eșuat.
Ultima dată s-a întâmplat după ce, în 2018, un fost senator PSD Traian Rece, care deținea în zonă o firmă agricolă, a atacat în justiție cărțile funciare ale terenurilor pe care trecea drumul.
Din cauza litigiului, finanțarea cu fonduri europene a fost ratată. Ulterior, Consiliul Județean a câștigat procesul cu Traian Rece, dar firma care trebuia să facă șoseaua a intrat în insolvență, după cum arată o investigație realizată de Europa Liberă România.
Primarul din Ceatalchioi spune că nu mai știe ce să facă. Și el e tot din PSD, dar asta nu l-a ajutat cu nimic.
Dar nu e doar drumul. Ca să ajungi la Ceatalchioi, trebuie să treci Dunărea la Tulcea cu un bac privat care costă 74 de lei, dus-întors, și care funcționează doar până la ora 19, vara, și ora 17, iarna.
Jurnaliștii care au venit aici să relateze căderea dronelor rusești pe un teritoriu NATO, s-au trezit că nu au nici măcar semnal la telefon. O întrebare a plutit mult timp în aer după ce în Ceatalchioi s-au construit adăposturi antiaeriene, iar sistemul RO-Alert a început să trimită avertizări de fiecare dată când porturile ucrainene de la Dunăre erau atacate de aviația rusească: cum primesc localnicii mesajele dacă ei nu au semnal la telefon?
„Nu le primim”, ne-a lămurit primarul Cernegă.
O veste bună: oamenii au acum semnal la telefon
Cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, am ajuns din nou în Ceatalchioi pentru a vedea ce le-a adus celebritatea localnicilor și cum se raportează la acest scrutin prezidențial.
În primul tur al alegerilor din noiembrie 2024, Ciolacu și Simion au ieșit aproape la egalitate cu 25% (Ciolacu a avut un vot în plus), urmați de Călin Georgescu cu 22%.
„Sper că aveți un 4X4, că drumul e foarte prost”, ne-a avertizat doamna de la recepția hotelului din Tulcea unde înnoptasem.
Un fel de „bine ați venit în Delta Dunării!”
Când am ajuns în comună, mașina era acoperită de un praf alb, deși nu mersesem cu mai mult de 20 de kilometri pe oră. Am realizat apoi, că, totuși, ceva bun se întâmplase: aveam semnal la telefon. Deci și oamenii din Ceatalchioi pot primi acum mesajele Ro-Alert.
Primarul ne-a confirmat că, la intervenția ANCOM, operatorii de telecomunicații au primit permisiunea să monteze antene GSM. Iar prima dintre antene fusese deja amplasată în spatele primăriei.
Doctorul este disponibil doar marți
Tudora Aelenei. FOTO: Adi Iacob / HotNewsDar cam aceasta era singura „victorie”. Oamenii trăiau la fel de izolați ca până acum.
Iar de asistență medicală beneficiează doar marțea.
Tudora Alenei are 71 de ani și locuiește în Plaur, cea mai apropiată localitate de portul Izmail. Nu se plânge neapărat de războiul aflat la câteva sute de metri mai încolo, ci de condițiile de viață.
„Avem un dispensar la Ceatalchioi, dar numai marțea vine domnul doctor de la Tulcea. Îți trebuie trimitere dacă vrei să te duci la spital la Tulcea, așa că dacă te doare, iei un calmant și aștepți să vină marți”, povestește Tudora Aelenei.
Daniela Tănase (48 ani), care trăiește și ea lângă Dunăre, tot în Plauru, ridică o altă problemă: „Dacă ți se face rău pe timpul nopții, trebuie să aștepți ora 7 dimineața, când începe să treacă bacul”, spune femeia.
Totuși, femeia e optimistă: „mai există o ambulanță pe apă, care poate veni în caz de urgențe. N-am avut nevoie însă, noroc că suntem sănătoși”.
„Și noi plătim taxe”
Paraschiva Hari. FOTO: Adi Iacob / HotNewsDar drumul de pietriș e cea mai mare nedumerire pe care o au localnicii. Nu înțeleg de ce nu vrea să-l asfalteze nimeni.
„Și noi plătim taxe pentru mașini, că nu le avem căzute din cer”, spune Paraschiva Hari, de 47 de ani, care are un mic magazin aproape de intrarea în Ceatalchioi.
Florin Bibică este secretarul general al primăriei din Ceatalchioi. Nefiind ales, poate să aibă domiciliul în altă parte decât în comuna unde lucrează. Așa că vine în fiecare zi la lucru din Tulcea.
Funcționarul ne arată fluturașul de salariu: 4.200 de lei, banii pe ultima lună. Spune că nu-și permite neaparat să țină două mașini, dar e nevoit s-o facă. Are un autoturism „special” pe care-l ține la Trecerea Bac de vis a vis de Tulcea. Nu are alt mijloc de transport să vină la muncă, iar de mașina din oraș i-ar părea rău să o strice pe drumul până la Ceatalchioi. Așa, că o dată la câțiva ani investește 1000-2000 euro într-o rablă, pe care o ține doar pentru drumul la serviciu.
„Așa fac majoritatea funcționarilor care lucrează la primăriile și instituțiile publice, până la Chilia. Pentru că drumul e stricat”, ne lămurește Bibică.
„Ai trecut și tu în tabăra lor?”
Primarul Tudor Cernegă. FOTO: Adi Iacob / HotNews„Și eu fac parte din partidul de guvernământ și aceiași oameni mi-au promis că se vor asfalta anul ăsta 3 kilometri, anul viitor 10 kilometri, în funcție de buget. Nu s-a întâmplat, deci legal și politic este lipsit de respect”, explică acum primarul Tudor Cernegă.
Primarul recunoaște că lumea din comună este „derutată” și „lipsită de speranță”. Ca să-și argumenteze opinia el povestește un episod când în pădure a izbucnit un incendiu mare și după ce l-au stins, împreună cu pompierii și mai mulți localnici, au mers la cârciumă.
„Am cumpăra câte o bere și le-am zis că se dau amenzi și să fie atenți în ceea ce privește incendiile. Unul mi-a zis: dar casa ta nu arde? Am crezut că e glumă, dar au început să mă întrebe oamenii: ce, te-ai dat și tu cu bandiții? Ai trecut și tu în tabăra lor? Tu ai salariu, ai din ce trăi, dar noi ce să facem?”, povestește acum primarul.
Tudor Cernegă se teme că oamenii s-au înrăit de la atâtea probleme. Dincolo de lipsa de servicii elementare pentru o viață civilizată, oameni din Ceatalchioi se lovesc și de restricțiile specifice Rezervației Biosferei „Delta Dunării”: Cele la pescuit, vânat sau folosirea îngrășămintelor chimice în agricultură. Primarul spune că ar fi fost normal să existe compensații adecvate pentru localnicii care se supun acestor interdicții.
„Ce pot să-i spun eu omului acela, cu cine să voteze? Mai bine stau dracului în banca mea ca să nu mă înjure. Inclusiv eu nu mai am speranță”, explică primarul.
Din cei 700 de locuitori ai comunei doar 14 primesc ajutor social, dintre care doar 5 sunt apți de muncă.
„Turul doi înapoi”
În curtea familiei Tănase, pe de pe malul Dunării. FOTO: Adi Iacob / HotNewsO stare de spirit negativă am descoperit și noi vorbind cu oamenii din localitate. În stația de autobuz din Ceatalchioi, îl întâlnim pe Florin Grecu de 51 de ani. Nu are un loc de muncă stabil, lucrează cu ziua pentru 200 de lei. Spune că nu e foarte clar cu cineva va vota pentru că e prea dezamăgit de toți.
La câteva sute de metri mai încolo este magazinul Paraschivei Hari de 47 de ani.
„Vrem turul 2, înapoi”, ne spune femeia când o întrebăm ce așteptări are de la aceste alegeri.
„Chiar dacă venea Georgescu, nu cred că punea el țara la punct, dar poate se mai mișca ceva. În primul rând să nu mai crească prețurile acestea la lumină, benzină, motorină. Păi fermierii sunt terminați, plătesc o grămadă de bani pe astea și trebuie să crească prețurile. Și le creștem și noi. Și cine nu mai vine să ne ia marfa?”, se întreabă femeia.
Paraschiva Hari are o problemă și cu ajutorul financiar pe care România îl dă Ucrainei.
„L-am auzit pe Ilie Bolojan la televizor, a zis că el va susține Ucraina cu bani, nu cu armată. Dar de unde sunt banii ăia, frate? De la tine, din salariu, sau de la noi care plătim la ANAF? Pe mine asta mă supără, că eu plătesc foarte mult la ANAF”, mai spune femeia.
Pe malul Dunării, la Plauru, Daniela Tănase spune că viitorul președinte ar trebui să facă mai multe pentru apărare.
„Războiul e aproape și noi nu ne credem în siguranță aici”, spune Daniela Tănase.
Vorbind cu oamenii din Ceatalchioi, parcă înțelegi ce vrea să spună primarul. Sunt atât de multe probleme aici încât nu ai cum să încerci să-i convingi pe oameni să voteze cu un anumit candidat. Oricum, ar fi zadarnic.