De-a lungul anilor, SUA „a scăpat mingea din mână” în privința producției de cipuri, ceea ce a permis Chinei, dar și altor centre asiatice să avanseze rapid. Este expresia Ginei Raimondo, fost secretar al Camerei pentru Comerț a SUA, într-un interviu acordat în 2021, potrivit BBC.
Patru ani mai târziu, cipurile au rămas un câmp de luptă în cursa SUA-China pentru supremația tehnologică, iar președintele american Donald Trump vrea acum să accelereze un proces de fabricație extrem de complex și delicat, care în alte regiuni a necesitat decenii pentru a fi perfecționat.
Trump susține că politica sa tarifară va elibera economia SUA și va readuce locurile de muncă acasă. Realitatea însă este ceva mai complicată. În sensul că unele dintre cele mai mari companii americane s-au confruntat de multă vreme cu lipsa muncitorilor calificați și cu produse de calitate slabă fabricate în uzinele din SUA.
Așadar, ce va face Trump diferit? Și, având în vedere că Taiwanul și alte regiuni asiatice dețin „ingredientul secret” pentru fabricarea cipurilor de înaltă precizie, este realist ca SUA să le producă la rândul său și, mai ales, la scară largă?
Microcipurile, ingredientul secret
Semiconductoarele sunt esențiale pentru a alimenta totul, de la mașinile de spălat la iPhone-uri, de la avioane de luptă la vehicule electrice. Aceste plăcuțe minuscule de siliciu, numite cipuri, au fost inventate în SUA, însă astăzi cele mai avansate sunt fabricate în Asia, la o scară impresionantă.
Fabricarea lor este costisitoare și extrem de complexă din punct de vedere tehnologic. De exemplu, un iPhone poate conține cipuri proiectate în SUA, fabricate în Taiwan, Japonia sau Coreea de Sud, folosind materii prime precum pământurile rare, extrase în mare parte din China.
Apoi, cipurile pot fi trimise în Vietnam pentru ambalare, apoi în China pentru asamblare și testare, înainte de a ajunge în SUA. Este un ecosistem extrem de integrat, dezvoltat de-a lungul deceniilor.
Trump a lăudat industria cipurilor, dar a și amenințat-o cu tarife vamale
Președintele american i-a spus liderului industriei cipurilor, Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), că va trebui să plătească o taxă de 100% dacă nu construiește fabrici în SUA.
Iar într-un ecosistem atât de complex și competitiv, companiile trebuie să-și poată planifica investițiile și costurile pe termen lung, dincolo de durata unei administrații Trump. Schimbările constante de politici nu ajută. Totuși, unele companii au început să investească în SUA.
Stimulente pentru companiile care investesc în SUA
Această idee a stat la baza Chips and Science Act, lege promulgată în 2022 sub președintele Joe Biden, o încercare de a readuce producția de cipuri în SUA și de a diversifica lanțurile de aprovizionare, prin granturi, reduceri de taxe și subvenții pentru stimularea producției interne.
Companii precum TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, și Samsung, cel mai mare producător de smartphone-uri, au fost mari beneficiari ai acestei legislații. TSMC a primit granturi și împrumuturi în valoare de 6,6 miliarde de dolari pentru fabrici în Arizona, iar Samsung a primit aproximativ 6 miliarde de dolari pentru o unitate în Taylor, Texas.
TSMC a anunțat investiții suplimentare de 100 de miliarde de dolari în SUA sub Trump, pe lângă cele 65 de miliarde deja promise pentru trei fabrici. Diversificarea producției de cipuri avantajează și TSMC, având în vedere amenințările repetate ale Chinei de a prelua controlul asupra insulei Taiwan.
În ciuda amenințărilor lui Trump, TSMC păstrează cea mai mare parte a producției sale în Taiwan
Însă atât TSMC, cât și Samsung s-au confruntat cu provocări, inclusiv creșteri uriașe ale costurilor, dificultăți în recrutarea forței de muncă specializate, întârzieri în construcție și opoziție din partea sindicatelor locale.
„Nu e o fabrică obișnuită unde asamblezi cutii. Fabricile de cipuri sunt medii sterile de înaltă tehnologie și necesită ani de construcție”, a declarat Marc Einstein, director de cercetare la firma Counterpoint, pentru BBC.
Și, în ciuda investițiilor din SUA, TSMC a declarat că cea mai mare parte a producției sale, mai ales cea a cipurilor de ultimă generație, va rămâne în Taiwan.
În plus, politicile restrictive privind imigrația ar putea îngreuna atragerea de talente din China sau India, o problemă recunoscută chiar și de Elon Musk, susținător al vizelor pentru lucrători calificați.
Cipurile ca monedă de negociere
Companiile de cipuri nu sunt complet la mila tarifelor. Dependența uriașă a giganților americani precum Microsoft, Apple și Cisco de cipuri ar putea pune presiune pe Trump pentru a renunța la taxele din acest sector.
Unii cred că lobby-ul intens al CEO-ului Apple, Tim Cook, a obținut exceptarea telefoanelor, laptopurilor și electronicelor de la tarifele impuse, iar Trump ar fi ridicat interdicția asupra vânzării de cipuri Nvidia către China ca urmare a acestui lobby.
Einstein crede că, în cele din urmă, Trump caută să negocieze un acord. El și administrația sa știu că nu pot „pur și simplu să construiască o clădire mai mare” pentru a rezolva problema.
O luptă globală pentru viitor
Chiar dacă SUA încearcă să își reconstruiască industria de cipuri, alte centre emergente, precum India, ar putea profita mai repede de oportunități: forță de muncă ieftină, educație solidă și proximitate geografică față de Asia.
Între timp, China investește masiv în cercetare și dezvoltare pentru a-și păstra avansul tehnologic, iar companii precum Huawei se orientează spre piețe emergente din Europa, Asia și Africa.
Deși Trump pariază pe protecționism pentru a stimula producția internă, lecția modelului asiatic rămâne clară, dezvoltarea unei industrii competitive de semiconductori nu se poate face în izolare, ci doar prin cooperare într-o economie globalizată. Iar pentru a ajunge la nivelul de excelență al Asiei, va fi nevoie de mult timp și investiții consistente.