Așezările din Ungaria erau deja populare în rândul oamenilor care locuiesc de cealaltă parte a graniței cu România din cauza prețurilor imobiliare scăzute, însă odată cu aderarea României la spațiul Schengen, migrația se poate accelera și mai mult, scrie publicația Vilaggazdasag.hu.
O adevărată migrație ar putea începe în satele de-a lungul graniței româno-ungare, unde prețurile locuinţelor sunt încă mult mai mici decât pe cealaltă parte a graniței, ceea ce i-ar putea determina pe mulți să se mute în Ungaria, relatează Krónika Online într-un reportaj realizat la faţa locului. La 1 ianuarie, România a intrat oficial în spațiul Schengen, astfel că a încetat să mai existe bariera fizică între cele două țări, respectiv controalele rutiere la frontieră.
Ziarul maghiar din Transilvania a vorbit cu Béla Tókos-Fejes, consilier local din Biharkeresztes, aşezare situată în apropierea graniței cu România. El a cumpărat aici o casă încă „în primul val”, în 2005, înainte de aderarea României la UE, şi s-a mutat din Oradea în acest orăşel din judeţul Hajdú-Bihar.
Potrivit acestuia, investitorii au fost siguri încă din vara trecută că granița se va deschide în acest an și au început să cumpere proprietăți oferite spre vânzare la Biharkeresztes, care are o populație de 4.846 de locuitori.
Şi există un motiv bine întemeiat pentru a cumpăra aici o locuinţă. Marele avantaj al aşezării – în comparaţie cu aşezările din jur -, situată la numai 17,3 kilometri de Oradea, respectiv la aproximativ 20 de minute distanţă, este acela că are o infrastructură bună, există autobuze care circulă de mai multe ori pe zi între acest orăşel şi municipiul de reședință al județului Bihor.
La Biharkeresztes se găsesc mai ales așa-numitele „cuburi Kádár”, un tip de casă familială cu plan pătrat, cu o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați, a cărui perioadă de construcție în Ungaria s-a extins de la începutul anilor 1960 până la sfârșitul anilor 1970. În mare parte, asemenea case sunt oferite spre vânzare.
Printre casele oferite spre vânzare, unele se află într-o stare avansată de degradare, care poate însemna că nici măcar nu au ferestre, dar în urma valului de creșteri de prețuri care a măturat toată țara încă din vară, acestea se vând deja pentru 20–25 de milioane de forinți (48–60 de mii de euro), deși în multe cazuri mai este nevoie de o sumă tot atât de mare pentru renovare. Iar pentru o casă, care este într-o stare relativ bună şi necesită o renovare minimă, preţul cerut este de 30 de milioane de forinți (aproximativ 72 de mii de euro).
Cu toate acestea, aceste prețuri imobiliare sunt încă mult mai mici decât pe piața orădeană, unde, potrivit unei analize a portalului Imobiliare.ro privind prețurile de la începutul lunii ianuarie, prețul pe metru pătrat a ajuns la o medie de 1.635 de euro (671.895 de forinți), ceea ce înseamnă că preţul mediu al unei locuinţe de 100 de metri pătrați este de 163.500 de euro, echivalent cu 67,2 milioane de forinți.
Battonya, unde casele sunt cumpărate de români
Ziarul maghiar din Transilvania a relatat anul trecut că există un orășel ungar unde fiecare a doua casă este cumpărată de români. La Battonya sunt tot mai mulţi oameni care vorbesc limba română.
Un localnic de origine română care locuiește în acest oraș a încărcat pe Facebook un videoclip despre faptul că tocmai trece cu maşina pe strada principală a orășelului din județul Békés, și a scris sub videoclip: „Locuiesc în oraşul Battonya și sunt foarte fericit. Plătesc mai puţin pentru întreţinere decât la Arad, iar localnici sunt oameni curaţi, liniştiţi şi amabili”.
Argumentul popularităţii orașului este același ca și în cazul Biharkeresztes. Prețurile caselor sunt mult mai mici, decât peste graniță, ca să nu mai vorbim de costurile cu utilitățile, care au crescut vertiginos în România în ultimii ani. Un alt aspect important este transportul, centrele economice, precum Arad și Timișoara, fiind relativ aproape, astfel că naveta poate fi rezolvată uşor.
Krónika Online a amintit că achiziția de imobile la Battonya de către locuitorii din România a început în a doua jumătate a anului 2006, după ce a devenit cert că România va deveni membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 şi trecerea graniţei va fi mult mai uşoară. În comparație cu prețurile imobiliare în creștere în Arad, la vremea aceea, o casă la Battonya putea fi cumpărată cu 3-5 mii de euro, iar la un preţ de două ori mai mare cumpărătorul putea obţine o adevărată vilă, dacă mai avea bani pe contul său bancar din prețul apartamentului de bloc vândut la Arad.
Unii s-au mutat definitiv la Battonya, dar au continuat să facă naveta la Arad (sau în împrejurimi) pentru a merge la muncă, în timp ce pentru alții proprietatea de la Battonya este o casă de weekend, iar o altă categorie a fost formată din cei care și-au cumpărat mai multe case, în scop de investiţii.
În prezent, la Battonya locuiesc 800-850 de familii care s-au mutat din România, dintre care majoritatea fac naveta în continuare la Arad la muncă, a declarat pentru Krónika Online István Fifa, agent imobiliar. Potrivit acestuia, preţurile variază în prezent de la 12.000 de euro la 110.000 de euro, dar, în general, au crescut cu 25 la sută „la vestea Schengen” și după estimările sale, creșterea ar putea ajunge până la 50 la sută până la sfârșitul anului. Dar şi aşa, se mai găsesc case ieftine: ceea ce costă 15 mii de euro pe partea ungară, este la 35 de mii de euro la cinci kilometri distanță, pe partea românească a graniței, la Turnu, judeţul Arad.
Se așteaptă la o explozie a populației la Battonya
Potrivit primarului Battonya, Árpád Mákos, cu aproximativ un an în urmă, în oraş au crescut cererile de locuinţe din partea românilor. Opinia publică este sondată atât din partea română, cât și din partea ungară și se preconizează că Battonya, care are în prezent o populație de 5.800 de locuitori, va avea o populație de 7.000 în termen de doi-trei ani. Primarul crede că odată cu desființarea controalelor la frontieră „relațiile dintre Ungaria și România vor reveni la același nivel la care erau acum o sută de ani”, iar Battonya va deveni din nou centrul unei microregiuni în dezvoltare, în apropierea oraşului Arad.
Battonya trebuie să privească spre Arad şi nu spre Ungaria, ceea ce este, pur și simplu, o chestiune de matematică: este o chestiune de distanță, putere economică și raționalitate, a subliniat Árpád Mákos.
(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)