După ce luna trecută agenția de rating Fitch a schimbat la negativă perspectiva României, vineri S&P Global afăcut același lucru: a confirmat ratingurile României la ‘BBB-/A-3’, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. De asemenea, Reuters a avertizat vineri într-o analiză dedicată României că riscăm să fim retrogradați la „junk”, ţară nerecomandată investiţiilor
S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, dificultăți în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.
Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.
„Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran ‘BBB-/A-3’ pentru România”, se menționează în comunicat.
S&P ar putea înrăutăți ratingurile dacă politicile Guvernului, alături de creșterea economică modestă, duc la deficite mai mari decât se estima
Potrivit sursei citate, perspectiva negativă reflectă opinia S&P privind sporirea riscurilor la adresa finanțelor publice ale României în următorii ani. Aceste evoluții urmează după deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce ponderea datoriei în PIB a crescut cu peste 15%.
În cazul scenariului negativ, S&P ar putea înrăutăți ratingurile dacă politicile Guvernului, alături de creșterea economică modestă, duc la deficite mai mari decât se estima pe termen mediu. În opinia agenției, aceasta ar avea ca rezultat o majorare mai semnificativă a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând, de asemenea, deficitele de cont curent ale României.
În cazul scenariului pozitiv, S&P ar putea modifica perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României se reduc substanțial.
Agenția a înrăutățit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile la adresa finanțelor publice ale României. În opinia S&P, livrarea planului de consolidare al Guvernului ar putea fi dificilă, nu în ultimul rând din cauza sporirii fragmentării politice, evidențiată de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și de perspectivele de creștere economică mai lentă.
În absența unor măsuri suplimentare, ne așteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028
„În absența unor măsuri suplimentare, ne așteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică va depăși 60% din PIB până în 2027 iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB, au depășit substanțial și consistent așteptările agenției. Depășirile persistente de buget au avut ca rezultat creșterea datoriei publice nominale cu un factor de 2,5x începând din 2020 și costurile cu dobânzile au crescut cu peste 3.0x, majorând necesitățile de rostogolire a datoriei guvernamentale. Politicile fiscale prea laxe au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent de pe piețele globale emergente, în medie aproape de 7% din PIB în următorii ani”, se mai arată în comunicat.
Eforturile de consolidare ale noii administrații au loc într-un mediu politic polarizat, în urma anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și a perspectivelor de creștere economică mai slabe, agravate de stagnarea activității economice a principalilor parteneri comerciali ai României, cum ar fi Germania. Întârzierea consolidării va menține probabil mai mult timp dezechilibrele macroeconomice ridicate. Ar putea, de asemenea, avea ca rezultat o întârziere suplimentară a fondurilor UE disponibile pentru România dacă eforturile de consolidare nu reușesc să îndeplinească corecțiile fiscale minime cerute de reglementările UE. Țara este în procedura de deficit excesiv (EDP) din 2020.
Creșterea economică în 2024 a fost sub așteptările S&P în contextul în care cererea internă solidă a avut ca rezultat majorarea importurilor, iar agenția crede că perspectivele de creștere ale României rămân dificile în 2025.
Economia României continuă să se confrunte cu dificultăți structurale, inclusiv tendințe demografice adverse, care vor persista pe termen lung.
Economia României continuă să se confrunte cu dificultăți structurale, inclusiv tendințe demografice adverse, care vor persista pe termen lung. Scăderea populației aptă de muncă ar putea afecta creșterea economiei, alături de absența eforturilor de reformă pentru rezolvarea lipsei de competențe sau îmbunătățirea mediului de afaceri. În ultimul deceniu, populația aptă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, iar S&P se așteaptă ca tendința să se modereze doar marginal în următorii ani
Cheltuielile preelectorale au împins deficitul general guvernamental la aproape de 8,7% din PIB în 2024, iar S&P nu se așteaptă să scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.
Politica fiscală prociclică a adâncit deficitul de cont curent, care va rămâne ridicat, la peste 7% din PIB, în medie, între 2025-2028. Totuși, agenția crede că influxurile de fonduri europene vor modera creșterea datoriei externe între 2025-2028.
Politica fiscală a dus parțial la cel mai ridicat nivel al inflației din Europa Centrală și de Est (CEE). În opinia S&P, creșterile de prețuri vor rămâne probabil peste intervalul țintă al Băncii Naționale a României, cel puțin în următorii doi ani.
Deficitele generale guvernamentale ale României au depășit substanțial așteptările anterioare ale agenției
Deficitele generale guvernamentale ale României au depășit substanțial așteptările anterioare ale agenției, și, per ansamblu, deficitele se vor situa probabil în 2024 la 8,7% din PIB în termeni cash, comparativ cu previziunea anterioară a S&P, de 7,3% din PIB. Aceasta va face consolidarea fiscală în următorii ani mai dificilă decât se aștepta agenția.
Autoritățile au anunțat o serie de măsuri de consolidare, inclusiv măsuri pe partea de venituri. Dar, deși autoritățile încearcă să consolideze mai rapid finanțele publice, S&P se așteaptă ca deficitele să rămână peste 7,5% din PIB în 2025 și să scadă ușor sub 6% din PIB până în 2028, în absența unor ajustări fiscale suplimentare.
A agenția de rating ne-a dat un semnal cât se poate de clar prin schimbarea perspectivei din stabil în negativ, acela că avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, de un buget cumpătat și un stat mai suplu, a transmis ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
„Avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitatea fiscală a țării”
”Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenția de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitatea fiscală a țării. Prin evaluarea anunțată în această seară, S&P nu modifică ratingul de țară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură. Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noștri europeni”, a scris ministrul, vineri seara, pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare, întărește ‘această viziune cumpătată’ a gestionării banului public.
Totodată, a adăugat el, măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice, de toate companiile de stat și de liderii de sindicate, de fiecare primar și președinte de CJ, de fiecare consilier local și județean.
‘Nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficiențelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ținta de deficit asumată. ANAF și Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării și a creșterii capacității instituționale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor și taxelor. Așa cum au confirmat partenerii noștri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creștere constantă, care va fi susținută, în 2025, prin investiții publice masive. Atât agențiile de rating, cât și investitorii care se uită cu atenție la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară și în evoluția noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental. Ratingul de țară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele’, a punctat ministrul Finanțelor.(Agerpres)