Donald Trump, președintele ales al SUA, a vehiculat ideea ca Washingtonul să cumpere Groenlanda de la Danemarca și în timpul primului său mandat prezidențial. Însă comentariile făcute acum de acesta în acest sens au stârnit îngrijorare în condițiile în care el nu a exclus folosirea forței pentru a obține controlul asupra celei mai mari insule din lume, relatează CNN și NPR.
În timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o marți, Trump a promis să „taxeze Danemarca la un nivel foarte ridicat”, dacă țara europeană nu renunţă la controlul asupra Groenlandei, care este organizată ca un teritoriu danez ce se guvernează singur, cu propriul parlament și guvern.
Întrebat explicit dacă exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei și a Canalului Panama, despre care preşedintele ales al SUA spune că a ajuns sub controlul Chinei, Trump a refuzat să facă acest lucru.
„Nu, nu pot să te asigur de asta. Te referi la Groenlanda și Canalul Panama, nu îți pot oferi asigurări în privința niciuneia dintre cele două”, i-a răspuns Trump jurnalistului care a formulat întrebarea.
Jesus Christ. Donald Trump says he can’t assure the world he won’t use military force to take over Greenland or the Panama Canal.
Greenland is a territory owned by Denmark.
This is one of the dumbest and most dangerous things Trump has ever said.
pic.twitter.com/7g4F4rOzwz
— CALL TO ACTIVISM (@CalltoActivism) January 7, 2025Comentariile lui Trump, cele mai dure pe acest subiect de până acum, au venit în aceeași zi în care fiul său Donald Trump Jr. a aterizat în Groenlanda pentru ceea ce oficialii locali au descris drept o vizită privată.
O sursă familiarizată cu programul lui Trump Jr. a declarat pentru Reuters că acesta intenționează să filmeze conținut video pentru un podcast și că nu se va întâlni cu niciun oficial guvernamental sau personalitate politică.
Însă vizita sa, urmată de noile comentarii ale președintelui ales, au adâncit îngrijorările legate de planurile lui Donald Trump senior pentru Groenlanda, teritoriu al unei țări NATO, odată ce va fi învestit oficial la Casa Albă pe 20 ianuarie.
Groenlanda are o poziție geostrategică unică
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume care nu este considerată un continent (precum Australia) și are o populație de peste 56.000 de oameni.
O fostă colonie daneză organizată acum ca teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziție geopolitică unică. Situată între SUA și Europa, capitala sa, Nuuk este mai aproape de New York decât de Copenhaga.
Este considerată de mult timp esențială pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potențial atac din partea Rusiei, a declarat pentru CNN Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.
Ruta de navigație a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei Groenlandei, iar insula face parte din așa-zisa breșă Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, o regiune maritimă strategică.
Cel puțin alți doi președinți ai SUA s-au gândit să cumpere insula
Trump nu este primul președinte american care a sugerat ideea cumpărării Groenlandei. În 1867, când președintele Andrew Johnson a achiziționat Alaska de la Imperiul Rus, a luat în considerare și cumpărarea Groenlandei. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, conform unor documente publicate de presa daneză.
Niciuna dintre aceste oferte nu s-a concretizat, însă, în baza unui tratat de apărare din 1951, SUA au obținut o bază aeriană, numită acum Baza Spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. Situată la jumătatea distanței dintre Moscova și New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forțelor armate americane și este echipată cu un sistem de avertizare timpurie față de un atac cu rachete.
SUA sunt interesate să se asigure că „nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece aceasta poate deveni un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a mai declarat Pram Gad pentru CNN.
„Din perspectiva Arcticii, Groenlanda sunt ochii noștri asupra tuturor lucrurilor care se întâmplă, inclusiv asupra Rutei Maritime de Nord, care este controlată de Rusia”, a declarat și Amanda Lynch, profesoară la Universitatea Brown, pentru NPR.
Pe Trump îl interesează probabil altceva la Groenlanda
Experții consultați de CNN și NPR afirmă însă că, ceea ce ar putea fi și mai atrăgător pentru Trump, depozitele bogate de resurse naturale ale Groenlandei. De altfel, el a declarat în conferința sa de presă de marți că SUA au nevoie atât de Groenlanda, cât și de Canalul Panama, pentru „securitate economică”.
Resursele naturale ale Groenlandei includ petrol și gaze, precum și pământuri rare, esențiale pentru echipamente tehnologice moderne precum cele folosite în construcția mașinilor electrice, dispozitivelor electronice, turbinelor eoliene necesare tranziției verzi, dar și pentru fabricarea echipamentelor militare.
În prezent, China domină producția globală de metale rare și a amenințat deja că va restricționa exportul de minerale critice și tehnologii asociate, în perspectiva celui de-al doilea mandat al lui Trump. Poziția dominantă a Chinei s-a consolidat și mai mult tocmai după ce Groenlanda a anunțat în 2021 că își va închide mina de pământuri rare, una dintre cele mai mari din lume.
„Nu există nicio îndoială că Trump și consilierii săi sunt foarte îngrijorați de controlul strâns pe care China pare să-l dețină” asupra acestor resurse, a declarat pentru CNN Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Universitatea din Londra.
Groenlanda oferă o sursă potențial bogată de astfel de resurse critice, a subliniat acesta. „Cred că Groenlanda este, de fapt, despre a ține China la distanță”, a mai spus profesorul universitar.
Topirea gheții face Groenlanda mai atractivă economic
Topirea gheții și creșterea rapidă a temperaturilor în Arctica au făcut ca în ultimii ani Groenlanda să atragă atenția opiniei publice internaționale mai degrabă datorită crizei climatice. Însă unii văd și oportunități economice pe măsură ce schimbările climatice transformă insula.
Topirea ghețarilor a deschis rute maritime, crescând perioada în care acestea pot fi navigate pe timpul verii din emisfera nordică. Transportul maritim în Arctica a crescut cu 37% între 2014 și 2024, potrivit Consiliului Arctic, parțial din cauza topirii gheții.
„Trump, cred, înțelege instinctiv ideea că Arctica se topește” și oportunitățile percepute pe care le oferă, afirmă profesorul Dodds. Cu toate acestea, el avertizează că, în realitate, condițiile de-a lungul acestor rute sunt adesea periculoase, iar topirea gheții ar putea face apele și mai dificil de navigat.
Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea Durham, afirmă la rândul său că, în pofida ideii că topirea gheții ar putea facilita accesul la resursele naturale, criza climatică nu s-a dovedit încă a fi un „factor decisiv” în acest sens.
„Nu este vorba că schimbările climatice fac resursele Groenlandei mai accesibile,” a declarat el pentru CNN, ci mai degrabă că „le fac mai necesare.”