Indicatorul de sentiment economic (ESI) pe care Eurostat îl măsoară lunar a scăzut la finalul anului la 102,6 în România, fiind cea mai amplă contracție de după perioada pandemiei. Acest lucru este pus de economiști pe seama evenimentelor politice interne, dar și a climatului economic din UE.
Reculul optimismului s-a manifestat pe toate palierele: și printre oamenii de afaceri și printre consumatori.
E drept, acest indicator este unul foarte subiectiv.
”Oamenii sunt mai nefericiți azi decât pe vremea când viața era cu adevărat grea”, spunea Charlie Munger, fosta „mână dreaptă” a lui Warren Buffett, potrivit CNBC. Miliardarul compara perioada în care trăim cu vremea copilăriei sale, care a coincis cu Marea Criză Economică.
„E bizar pentru cineva de vârsta mea să aud cum se plâng oamenii de cât de grele sunt vremurile, eu crescând într-o perioadă în care greutățile vieții erau incredibile”. Munger mai spunea că pesimismul oamenilor nu ar trebui să-și găsească azi locul: „Vreme de mii de ani, înainte de secolul al XIX-lea, viața era dură și scurtă. Nu exista tipar, aer condiționat, servicii medicale de calitate așa cum avem azi. Dacă voiai trei copii, trebuia să faci șase pentru că trei îți mureau în timpul copilăriei”, spunea miliardarul, care a decedat la 99 de ani, în noiembrie 2023.
Munger avea dreptate. Pentru cei care au trecut prin crize, nivelul scăzut al optimismului măsurat de Eurostat poate părea ciudat.
Doar că Eurostat nu măsoară prin ESI dacă standardele la care trăim azi sunt mai bune decât cele ale generațiilor anterioare, ci cum se compară trecutul recent cu perspectivele viitoare. Iar aici, tumultul politic intern de la finalul anului trecut combinat cu problemele economice din UE (cu o mențiune specială pentru Germania) sunt motive întemeiate pentru a-ți înfrâna elanul.
Gillian Tett, președintele consiliului editorial al Financial Times, „inventase” un indicator pe care-l numise „indicele de împărtășire a poverii”. A trăi într-o lume în care șocurile economice sunt împărțite într-un mod echitabil este foarte diferit de a trăi într-o lume în care unii duc poverile iar alții sunt protejați, scria Tett.
Economia va crește în 2025, dacă nu intervin șocuri sau crize care să împiedice acest lucru. Într-un comentariu transmis imediat după publicarea indicatorului de sentiment economic al Eurostat, economiștii BCR au estimat o creștere economică de +2,8% în 2025. Ei menționează riscuri ca această estimare să fie optimistă, din cauza politicilor fiscale.
În cazul industriei, firmele au devenit brusc pesimiste, indicele de încredere cu 2 puncte față de noiembrie, la cel mai redus nivel de după decembrie 2020.
Încrederea consumatorilor a fost afectată în sezonul sărbătorilor de iarnă și a ajuns la -11,6 în decembrie, după ce fusese la cote maxime în noiembrie. Gospodăriile și-au văzut situația financiară din ultimele douăsprezece luni ca fiind mai proastă, arată analiza BCR. Consumatorii par mai puțin dispuși să facă achiziții majore „în prezent şi în viitor”, mai notează autorii analizei.
Și în sectorul serviciilor, indicele de încredere a scăzut, firmele indicând tot un recul al cererii din ultimele luni.